Banca Comerciala Romana (BCR) ofera depozitul structurat cu optiuni "Suporter EURO 2008" care beneficiaza de o o dobanda potentiala de 14.14%, formata din dobanda de baza de 9.14% (fixa platibila la scadenta depozitului) la care se adauga un potential bonus la dobanda de pana la 5% (fix si platibil la data de 15 iulie 2008), se arata intr-un comunicat de presa remis BankNews.ro. Nivelul dobanzii de baza creste in functie de rezultatele obtinute de echipa nationala de fotbal a Romaniei la Campionatului European de Fotbal EURO 2008. Depozitul "Suporter EURO 2008" este un depozit la termen de 1 an, cu o dobanda fixa de baza de 9.14%/an, pentru toata perioada de existenta, de 12 luni, intre 1.06.2008 - 1.06.2009.

Dobanda bonificata poate creste cu 3 puncte procentuale daca echipa Romaniei va promova din grupa din care face parte la Campionatul European de Fotbal EURO 2008. Daca reprezentativa Romaniei se califica in semifinalele EURO 2008, BCR acorda in plus clientilor un bonus de 5% pe an, pentru toata perioada de existenta a depozitului. Bonificatia, tot fixa, se plateste clientilor pe 15 iulie 2008. Suma minima de constituire a depozitului "Suporter EURO 2008" este de 1.000 lei. De la data constituirii depozitului (in cursul lunii mai a.c.) pana pe data de 31.05.2008 - in asa-numita perioada de vanzare - clientii beneficiaza de o dobanda standard fixa de 6,5%/an.

obanda bonificata poate creste cu 3 puncte procentuale daca echipa Romaniei va promova din grupa din care face parte la Campionatul European de Fotbal EURO 2008. Daca reprezentativa Romaniei se califica in semifinalele EURO 2008, BCR acorda in plus clientilor un bonus de 5% pe an, pentru toata perioada de existenta a depozitului. Bonificatia, tot fixa, se plateste clientilor pe 15 iulie 2008. Suma minima de constituire a depozitului "Suporter EURO 2008" este de 1.000 lei. De la data constituirii depozitului (in cursul lunii mai a.c.) pana pe data de 31.05.2008 - in asa-numita perioada de vanzare - clientii beneficiaza de o dobanda standard fixa de 6,5%/an.

da bonificata poate creste cu 3 puncte procentuale daca echipa Romaniei va promova din grupa din care face parte la Campionatul European de Fotbal EURO 2008. Daca reprezentativa Romaniei se califica in semifinalele EURO 2008, BCR acorda in plus clientilor un bonus de 5% pe an, pentru toata perioada de existenta a depozitului. Bonificatia, tot fixa, se plateste clientilor pe 15 iulie 2008. Suma minima de constituire a depozitului "Suporter EURO 2008" este de 1.000 lei. De la data constituirii depozitului (in cursul lunii mai a.c.) pana pe data de 31.05.2008 - in asa-numita perioada de vanzare - clientii beneficiaza de o dobanda standard fixa de 6,5%/an.

Citeste tot articolul BCR pentru microbisti cu dobanda potentiala de 14,14%

Citeste mai mult...

Inflatia s-a temperat, in aprilie, la 8,62%, fiind sub nivelul inregistrat in martie, de 8,63%, iar inflatia lunara - aprilie fata de martie - a fost de 0,52%, fiind influentata, in principal, de cresterea preturilor la marfurile alimentare, cu 1,05%, potrivit Institutului National de Statistica. Preturile au crescut, in medie, in perioada mai 2007 - aprilie 2008, fata de mai 2006 - aprilie 2007, in functie de indicele preturilor de consum, cu 6,3% si cu 6,4% in functie de indicele armonizat al preturilor de consum.

In timp ce preturile marfurilor alimentare au crescut cu 1,1% in aprilie fata de martie, iar marfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,5%, tarifele din servicii au scazut cu - 0,4%. Indicele preturilor de consum al produselor cu preturi reglementate - medicamente, energie, transport, telefonie fixa, abonament radio-tv, salubritate, transport public - a fost de 0,7%. Analistii au luat in calcul o crestere anuala a preturilor cuprinsa intre 8,4% si 8,71% in aprilie si nu exclud ca, in iulie, inflatia sa atinga un nou varf al acestui an, de aproape 9%, ca urmare a scumpirii anuntate a gazelor si energiei electrice.

n timp ce preturile marfurilor alimentare au crescut cu 1,1% in aprilie fata de martie, iar marfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,5%, tarifele din servicii au scazut cu - 0,4%. Indicele preturilor de consum al produselor cu preturi reglementate - medicamente, energie, transport, telefonie fixa, abonament radio-tv, salubritate, transport public - a fost de 0,7%. Analistii au luat in calcul o crestere anuala a preturilor cuprinsa intre 8,4% si 8,71% in aprilie si nu exclud ca, in iulie, inflatia sa atinga un nou varf al acestui an, de aproape 9%, ca urmare a scumpirii anuntate a gazelor si energiei electrice.

mp ce preturile marfurilor alimentare au crescut cu 1,1% in aprilie fata de martie, iar marfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,5%, tarifele din servicii au scazut cu - 0,4%. Indicele preturilor de consum al produselor cu preturi reglementate - medicamente, energie, transport, telefonie fixa, abonament radio-tv, salubritate, transport public - a fost de 0,7%. Analistii au luat in calcul o crestere anuala a preturilor cuprinsa intre 8,4% si 8,71% in aprilie si nu exclud ca, in iulie, inflatia sa atinga un nou varf al acestui an, de aproape 9%, ca urmare a scumpirii anuntate a gazelor si energiei electrice.

Citeste tot articolul Inflatia s-a temperat usor, in aprilie, la 8,62%, fata de nivelul de 8,63% din martie

Citeste mai mult...

Banca austriaca Investkredit Bank, parte a grupului Volksbank, a acordat un imprumut de 28 de milioane de euro pentru finantarea proiectului City Business Center, realizat de ModaTim Investment SA. City Business Center este primul ansamblu de birouri de clasa A dezvoltat in Timisoara. Suma acordata asigura atat refinantarea imprumutului contractat initial de ModaTim Investment SA pentru construirea primei cladiri cat si realizarea celei de-a doua cladiri in cadrul complexului. In acelasi timp, finantarea este destinata si pregatirii etapelor urmatoare de dezvoltare a proiectului, inclusiv achizitia altor terenuri.

Prima cladire, cu o valoare a investitiei de 8 milioane euro, a fost finalizata anul trecut si are o suprafata construita de aproximativ 10.000 mp (din care aproximativ 7.500 suprafata neta inchiriabila si 2.000 mp retail). De la inaugurarea sa in octombrie 2007, prima cladire City Business Centre este ocupata in proportie de 100% de companii importante, printre care se numara IBM, Vodafone, PriceWaterhouseCoopers, Unicredit Tiriac, Carpatair. Noua cladire a ansamblului City Business Center va avea o suprafata totala de inchiriat de 7.700 mp, din care 2.000 mp vor fi alocati spatiilor comerciale si serviciilor.

rima cladire, cu o valoare a investitiei de 8 milioane euro, a fost finalizata anul trecut si are o suprafata construita de aproximativ 10.000 mp (din care aproximativ 7.500 suprafata neta inchiriabila si 2.000 mp retail). De la inaugurarea sa in octombrie 2007, prima cladire City Business Centre este ocupata in proportie de 100% de companii importante, printre care se numara IBM, Vodafone, PriceWaterhouseCoopers, Unicredit Tiriac, Carpatair. Noua cladire a ansamblului City Business Center va avea o suprafata totala de inchiriat de 7.700 mp, din care 2.000 mp vor fi alocati spatiilor comerciale si serviciilor.

cladire, cu o valoare a investitiei de 8 milioane euro, a fost finalizata anul trecut si are o suprafata construita de aproximativ 10.000 mp (din care aproximativ 7.500 suprafata neta inchiriabila si 2.000 mp retail). De la inaugurarea sa in octombrie 2007, prima cladire City Business Centre este ocupata in proportie de 100% de companii importante, printre care se numara IBM, Vodafone, PriceWaterhouseCoopers, Unicredit Tiriac, Carpatair. Noua cladire a ansamblului City Business Center va avea o suprafata totala de inchiriat de 7.700 mp, din care 2.000 mp vor fi alocati spatiilor comerciale si serviciilor.

Citeste tot articolul Investkredit Bank finanteaza cu 28 de milioane de euro proiectul City Business Center Timisoara

Citeste mai mult...

Analistii din piata de capital mizeaza pe revenirea pietelor internationale, dar si pe evolutia indicatorilor macroeconomici, noteaza Adevarul. Pentru cele mai lichide zece companii de pe piata principala de la Bucuresti, primele patru luni din anul bursier 2008 au insemnat o depreciere medie de 29%. Societatile incluse in categoria "blue-chips" nu au resimtit, in egala masura, corectiile care au afectat in ansamblu bursa romaneasca in contextul crizei creditelor subprime. In plus, in mod paradoxal, indicii pietelor in care se vorbeste despre recesiune nu au inregistrat nici pe departe corectiile care au afectat indicii pietei de la Bucuresti.

"Daca urmarim evolutia indicilor BVB in comparatie cu indicii care dau tonul pe plan mondial (DJIA si S&P in SUA sau indicii europeni), observam o serie de discrepante", subliniaza Paul Brendea, analist in cadrul Prime Transaction. Situatia este, insa, justificabila. "Fazele prelungite de scadere sunt presarate cu mai multe perioade scurte in care logica nu se mai regaseste, cand se vinde fara motive intemeiate, din frica sau din spirit de turma. Este un tip de comportament care intra in sfera normalului, insa pe piata noastra, o piata mica, in care investitorii autohtoni au o pondere redusa, acest tip de comportamente are efecte mai vizibile", explica Brendea.

Cele mai mari deprecieri din seria companiilor lichide au revenit, in ordine, actiunilor SSIF Broker (BRK), care au pierdut in primele patru luni, peste 67%, actiunilor Biofarm (BIO), cu o depreciere de 60%, Impact (IMP), cu un minus de 57,8%, si Rompetrol Rafinare Constanta (RRC), cu o coborare de peste 45%. In cazul Biofarm si SSIF Broker, scaderea cursului include si majorarile de capital social. In plus, "cotatia BIO a scazut si din cauza pachetelor detinute de companie la SIF-uri, pachete a caror valoare de piata se situeaza semnificativ sub valoarea de achizitie", spune Silviu Enache, general manager KD Capital Management.

In ceea ce priveste evolutia actiunilor RRC, aceasta a fost influentata in primul rand de cresterea pretului petrolului, care a determinat reducerea marjelor de rafinare ale companiei. "Si deprecierea monedei nationale in raport cu euro a avut un impact negativ asupra tuturor companiilor care detin datorii in euro", evidentiaza Enache.

Citeste tot articolul Bursa, relansata de marii investotori

Citeste mai mult...

BRD-Groupe Societe Generale, a doua banca de pe piata romaneasca dupa retea si active, a obtinut in primul trimestru al acestui an un profit net de 259 milioane lei (70 milioane euro), in crestere cu 54% fata de acelasi interval din 2007, pe fondul avansului creditelor cu 44%, a anuntat banca. Rezultatul brut din exploatare, fara impactul provizioanelor, a fost in primul trimestru de 382 milioane lei (103,5 milioane euro, in crestere cu 49% fata de aceeasi perioada a anului trecut."Banca a reusit sa performeze intr-un climat dificil, caracterizat de inasprirea conditiilor de piata, creditarea fiind si de aceasta data motorul cresterii inregistrate de banca.

Ambele piete au inregistrat avansuri importante ale volumelor de creditare, cu un accent suplimentar pe retail si IMM-uri", a declarat presedintele-director general al BRD, Patrick Gelin, citat in comunicatul bancii. Fata de finalul anului trecut, activele bancii au stagnat in primul trimestruAstfel, la sfarsitul lunii martie, portofoliul de credite al bancii insuma 28 miliarde lei (7,5 miliarde euro), in crestere cu 44% fata de finalul primului trimestru din 2007. Fata de decembrie 2007, cand creditele bancii insumau 27 miliarde lei (7,5 miliarde euro), imprumuturile au crescut cu aproape 4%.

Creditele acordate companiilor au crescut cu 41% in intervalul martie 2007-martie 2008, iar creditele acordate populatiei au avansat intr-un ritm ceva mai alert , de 47%, in acelasi interval. In acelasi timp, depozitele atrase de la clienti au avansat cu 33% in perioada martie 2007-martie 2008, pana la 27 miliarde lei (7,2 miliarde euro) dupa primele trei luni. Fata de decembrie 2007, valoarea depozitelor atrase de la clienti a stagnat. Activele bancii au crescut foarte usor - la cifre raportate in lei - in primele trei luni ale acestui an, de la 40,7 miliarde lei (11,3 miliarde euro) la 31 decembrie 2007 la 41 miliarde lei (11 miliarde euro) dupa primele trei luni din 2008.

reditele acordate companiilor au crescut cu 41% in intervalul martie 2007-martie 2008, iar creditele acordate populatiei au avansat intr-un ritm ceva mai alert , de 47%, in acelasi interval. In acelasi timp, depozitele atrase de la clienti au avansat cu 33% in perioada martie 2007-martie 2008, pana la 27 miliarde lei (7,2 miliarde euro) dupa primele trei luni. Fata de decembrie 2007, valoarea depozitelor atrase de la clienti a stagnat. Activele bancii au crescut foarte usor - la cifre raportate in lei - in primele trei luni ale acestui an, de la 40,7 miliarde lei (11,3 miliarde euro) la 31 decembrie 2007 la 41 miliarde lei (11 miliarde euro) dupa primele trei luni din 2008.

Citeste tot articolul BRD a obtinut un profit net de 70 milioane euro in primul trimestru

Citeste mai mult...

MKB Romexterra Bank a majorat dobanzile la economiile in lei si euro cu cel mult 1,5 puncte procentuale, cea mai imporanta marire fiind aplicata la depozitul Atractiv 24, pentru care clientii bancii primesc o dobanda anuala de 10%, a anuntat banca. Depozitul Atractiv 24 se constituie pe o perioada de 24 de luni, iar dobanda anuala practicata de banca se ridica la 10% pentru populatie si la 9,5% pentru companii, in crestere cu 1,5% respectiv 1%, se arata in comunicat. Potrivit datelor bancii, pe durata depozitului se pot face retrageri de numerar pana la plafonul minim de constituire.

Dobanda nu este afectata in cazul desfiintarii depozitului inainte de scadenta si, de asemenea, nu sunt obligatorii depunerile lunare fixe, astfel incat fiecare client poate opta pentru frecventa sumelor depuse. In cazul depozitului Acumulare, dobanzile anuale au fost majorate pana la 7,50% pe an pentru persoane fizice si pana la 6,5% pe an pentru firme, fiind majorate cu pana la 1 punct procentual. Acest tip de depozit se constituie pe o perioada de 12 luni si are caracter revolving. Pe durata depozitului se pot face noi depuneri sau retrageri de numerar, fara sa fie afectata dobanda, care se calculeaza avand la baza soldul zilnic si se capitalizeaza lunar, potrivit datelor bancii.

Dobanzile practicate de banca pentru depozitele la termen in lei pentru populatie si firme sunt cuprinse intre 8% pentru cele la o luna si 9,25% pentru cele cu scadenta la un an. Certificatele de depozit au o dobanda anuala de 8,9%, inregistrand astfel o crestere de 0,65 puncte procentuale. Dobanzile depozitelor in euro variaza in functie de produs si pot ajunge pana la 5,25% pe an pentru populatie si la 5% pe an pentru firme, se mai arata in comunicat. Dobanzile oferite de banca la aceasta data nu sunt promotionale, ci se aplica pe intreaga perioada de constituire a depozitelor, se mai spune in comunicat.

MKB Romexterra Bank, subsidiara grupului financiar MKB - BayernLB, a inregistrat la sfarsitul anului trecut active de 2 miliarde lei, in crestere cu 63% fata de cele din 2006. Banca are in prezent 83 de unitati teritoriale in tara.

Citeste tot articolul MKB Romexterra Bank a marit dobanzile la economiile in lei si euro cu pana la 1,5 puncte procentuale

Citeste mai mult...

Bancile internationale au afisat 80% din pierderile estimate ca urmare a activelor legate de creditele ipotecare cu grad mare de risc, ceea ce inseamna ca numarul evaluarilor care vor mai lua in calcul acest factor este "minim", potrivit agentiei de rating Fitch, citata de Reuters. Analistii de la agentia de evaluare financiara Fitch Ratings au estimat ca pierderile totale de pe piata ipotecara cu grad mare de risc, in valoare de 1.400 miliarde dolari, se cifreaza undeva la 400 miliarde dolari, dintre care 50% au fost inregistrate in sectorul bancar, iar restul la nivelul unor institutii de acordare de garantii financiare, de asigurare, de gestiune de active si de fonduri de acoperire a riscurilor.

Fitch a aratat ca bancile au anuntat deja pierderi de 165 miliarde dolari ca urmare a expunerii la valorile mobiliare garantate cu ipoteci sau a creditelor garantate cu valori mobiliare sustinute de active."Deoarece o proportie semnificativa a pierderilor a fost deja dezvaluita, miscarile viitoare de rating ca urmare a expunerii la piata creditelor ipotecare sau la cea a creditelor structurate vor fi, probabil, minime", precizeaza analistii de la Fitch, intr-un raport al agentiei de rating, citat de Reuters.

Fitch a aratat ca estimarile efectuate in functie de pretul de piata al unor indici bazati pe valorile mobiliare cu grad mare de risc indica un nivel posibil al pierderilor de 550 miliarde dolari.  Economistii de la Fitch Ratings au precizat, insa, ca astfel de indici reprezinta o "abordare imperfecta" pentru efectuarea de evaluari, intrucat preturile reflecta elemente care nu au legatura cu creditele si ca se poate ca pierderile sa fie, totusi, in conformitate cu estimarile de 400 miliarde dolari.

Agentiile de evaluare financiara au fost criticate pentru ca au atribuit calificative ridicate unor valori mobiliare bazate de credite structurate, iar apoi pentru ca au revizuit in scadere brusca acele calificative acordate anterior, dupa prabusirea structurilor care ar fi trebuit sa ii protejeze pe investitori de eventuale pierderi. Fitch estimeaza ca pierderile anuntate pana in prezent sunt impartite in mod egal intre Europa si Statele Unite, in conditiile in care fiecare a avut pierderi de 77 miliarde dolari.

Pe piata asiatica au fost inregistrate pierderi de doar 10 miliarde dolari, potrivit Fitch. Cu toate acestea, observa analistii de la Fitch, 60% din pierderi au fost afisate de doar patru banci: Merrill Lynch, Citigroup, banca elvetiana UBS si cea germana IKB.

Citeste tot articolul Fitch: Bancile au afisat 80% din pierderile totale create de criza creditelor

Citeste mai mult...

Piata romaneasca ar putea fi dominata de un numar mic de banci, ca urmare a tendintelor de concentrare a ofertei, care se manifesta in Europa Centrala si de Est, arata o cercetare de piata a GfK Romania, prezentata intr-o conferinta pentru clienti companiei."Cu exceptia Poloniei si a Bulgariei, unde lucrurile incep acum sa se schimbe, la nivelul Europei Centrale si de Est numarul de banci mari s-a diminuat ca urmare a fuziunilor si achizitiilor", a declarat Alexander Zeh, sef al echipei de cercetare a pietei financiare din Europa Centrala si de Est din cadrul GfK.

Studiul prezentat de GfK Romania are ca punct de referinta aspectele economice din Austria, unde incepand cu 1995 s-a observat un fenomen de concentrare a cotelor de piata, ca urmare a proceselor de fuziune ale bancilor mari. In 1995, piata austriaca era impartita intre sapte banci mari, iar anul trecut clientii de produse bancare aveau doar patru oferte de institutii bancare mari. In prezent, piata din Austria este dominata de bancile Erste Bank Sparkassen (rezultata in urma fuziunii Erste cu Sparkassen), Bawag-Psk, BA-CA (din fuziunea Bank Austria cu Creditanstalt) si Raiffeisen.

In schimb, pe piata din Romania activeaza circa 29 de banci, 2 institutii de economisire si creditare pentru locuinte si 13 sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre ale Uniunii Europene. Potrivit cercetarii efectuate de Gfk Romania, la sfarsitul anului trecut, circa 45% din populatia tarii era bancarizata, adica avea o relatie cu cel putin o banca. Spre comparatie, in Germania si Austria peste 98% din populatie apeleaza la serviciile bancilor. Totodata, piata austriaca este stabila si conservatoare, astfel incat probabilitatea ca un client sa isi schimbe banca principala in urmatoarele luni este de numai 1%, in timp ce 92% din austrieci nu iau in calcul migrarea catre serviciile altor banci."In viitor va fi foarte greu pentru o banca sa atraga noi clienti sau sa faca un client sa se mute de la o banca la alta", a mai spus Alexander Zeh.

Pentru o banca, costurile pentru a castiga un client nou sunt de aproximativ sase ori mai mari decat pentru a pastra un client curent. Studiul GfK arata ca 89% dintre romani nu vor schimba banca principala in urmatorul an, in timp ce pentru doar 9% iau in calcul aceasta posibilitate, iar 2% considera foarte probabila o migrare. GfK Romania a realizat circa 6.000 de interviuri anual pentru cercetarea pietei financiare si a gradului de penetrare a produselor bancare.

Citeste tot articolul Cateva banci mari ar putea ajunge sa domine piata romaneasca

Citeste mai mult...

Romania a inregistrat, in martie, comparativ cu aceeasi luna din 2007, a treia crestere anuala a productiei industriale dintre statele membre UE, de 5,7%, dupa Irlanda, cu o crestere de 6,9% si Olanda, unde productia industriala a inregistrat un avans de 6,6%, transmite, miercuri, Eurostat. Potrivit biroului european de statistica, evolutia lunara a productiei industriale, in Romania, a fost de 0,7%, in conditiile in care productia a marcat un trend descendent in 15 state UE. Cele mai mari cresteri lunare s-au observat in Irlanda, cu o evolutie record, de 9,1%, si Olanda, unde productia a inregistrat un avans de 2,1%.

Intre Romania si cele doua state s-ar afla Luxemburg, care, potrivit propriilor estimari, a avut o crestere lunara a productiei industriale de 1,6%. Cele mai ample scaderi lunare ale productiei industriale s-au inregistrat in Danemarca, -6,1%, Estonia, -5,3%, Slovacia, -4,9% si Lituania, -4,7%. Raportat la martie 2007, productia a scazut cel mai mult in Portugalia, - 6,2% si Grecia, -5,4%. Comparativ cu februarie, in luna martie, productia industriala ajustata sezonier a scazut cu 0,2% in zona euro si cu 0,1% in UE.

Comparativ cu martie 2007, productia industriala a urcat cu 2% in zona euro si cu 1,8% in UE. Comparativ cu februarie, productia de energie electrica si termica, gaze si apa a crescut cu 2,7% in zona euro si cu 1,6% in UE. Productia bunurilor intermediare a scazut cu 0,2% in ambele zone. Industria bunurilor de uz curent a coborat cu 0,5% in zona euro si cu 0,6% in UE. Productia bunurilor de capital a scazut cu 1,1%, respectiv cu 0,8%. Industria bunurilor de folosinta indelungata a marcat o scadere lunara a productiei de 1,5% in zona euro si de 1,6% in UE.

Comparativ cu martie 2007, productia de energie electrica si termica, gaze si apa a crescut cu 5,8% in zona euro si cu 4,4% in UE, iar bunurile de capital s-au produs cu 4,1% mai mult in zona euro si cu 3,9% mai mult in UE. Industria bunurilor intermediare a crescut cu 1,1% in zona euro si cu 0,8% in UE. Bunurile de uz curent s-au produs cu 0,9% mai putin, in martie 2008, comparativ cu martie 2007, in zona euro si cu 1% mai putin in UE. Industria bunurilor de folosinta indelungata a marcat o scadere a productiei de 3,2% in zona euro si cu 1,1% in Uniune.

Productia industriala romaneasca a crescut, in martie, cu 6,7% fata de februarie si cu 2,9% fata de martie 2007, iar in primul trimestru al anului, fata de perioada similara din 2007, productia a avansat cu 5,4%, fiind sustinuta de cresteri la energia electrica si termica, gaze si apa, potrivit INS. Productia industriala realizata in martie 2008, comparativ cu luna precedenta, a crescut pe ansamblu cu 6,7%, datorata cresterii din industria extractiva, de 16,6%, si celei din industria prelucratoare, de 6,6%.

Energia electrica si termica, gaze si apa a scazut, insa, cu 2,9%.

Citeste tot articolul Romania a avut, in martie, a treia crestere a productiei industriale din UE, dupa Irlanda si Olanda

Citeste mai mult...

Numarul fraudelor cu carduri comise in Romania s-a dublat in primul trimestru al anului, fata de perioada similara a lui 2007: politistii de la Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice din IGPR au constatat 112 asemenea infractiuni, cu 54 mai multe decat in primele trei luni ale anului trecut. Pe langa fraudele cu carduri, romanii s-au dezlantuit si pe Internet, comitand 336 de infractiuni informatice, dintre care 36 de fraude, noteaza Gandul. Evident, este vorba doar despre infractiunile constatate de "politistii cibernetici", neexistand statistici din sursa independenta.

Cu atata "material" la dispozitie, nu este de mirare ca si numarul romanilor cercetati pentru comiterea acestui gen de infractiuni creste vertiginos, de la 154 in primele trei luni ale lui 2007 la 198 in primul trimestru al acestui an. Subcomisarul Virgil Spiridon, seful Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice, sustine ca aceste cifre nu indica neaparat ca ne pregatim sa devenim spaima mapamondului la fraude cu cardul sau calculatorul: "Peste tot in lume creste numarul infractiunilor cibernetice, pentru ca se castiga bani foarte usor.

Intrusii in retelele informatice sustrag adesea date personale neprotejate referitoare la clientii unor companii. Aceste date permit ulterior infractorilor cibernetici sa isi asume anumite identitati, in mod ilegal, inseland clienti si comercianti din toata lumea cu milioane de dolari".

ntrusii in retelele informatice sustrag adesea date personale neprotejate referitoare la clientii unor companii. Aceste date permit ulterior infractorilor cibernetici sa isi asume anumite identitati, in mod ilegal, inseland clienti si comercianti din toata lumea cu milioane de dolari".

Citeste tot articolul Numarul fraudelor cu cardul s-a dublat in primul trimestru al anului

Citeste mai mult...

Organizatia care militeaza pentru protectia naturii a realizat reclame impotriva companiilor care distrug mediul, noteaza Adevarul. Multinationalele investesc sume din ce in ce mai mari in programe de responsabilitate sociala (CSR), insa, uneori, acestea se intorc impotriva lor. Companii internationale, precum Unilever si Procter & Gamble, au intrat in valtoarea campaniilor de responsabilitate sociala pentru un plus de imagine, dar si pentru a distrage atentia opiniei publice de la exploatarile pe care le fac.

In plus, acestea incearca sa dea ceva inapoi societatii de la care a luat atatea. De curand, Greenpeace a criticat aspru una dintre campaniile lor sociale, facand referire la clipul viral realizat de Unilever pentru Dove, "Campanie pentru frumusete adevarata". Spotul arata o fetita care este "bombardata" de mesaje din mass-media despre ce inseamna sa arati bine. In final, apare sloganul "Vorbeste cu fiica ta despre frumusete inainte sa o faca industria.". Agentia care a creat campania sociala a fost Ogilvy, companie care lucreaza cu brandul Dove dintotdeauna.

Ca raspuns la acest clip, Greenpeace a realizat un spot dupa aceeasi reteta, cu o tanara din Indonezia "asaltata" de imagini cu paduri distruse si urangutani ucisi. Mai mult, cativa reprezentanti Greenpeace, imbracati in costume de urangutani, au invadat birourile Unilever pentru a protesta fata de exploatarile de ulei de palmier din padurile tropicale. Sloganul antireclamei este "Vorbeste cu Dove pana nu e prea tarziu.".

a raspuns la acest clip, Greenpeace a realizat un spot dupa aceeasi reteta, cu o tanara din Indonezia "asaltata" de imagini cu paduri distruse si urangutani ucisi. Mai mult, cativa reprezentanti Greenpeace, imbracati in costume de urangutani, au invadat birourile Unilever pentru a protesta fata de exploatarile de ulei de palmier din padurile tropicale. Sloganul antireclamei este "Vorbeste cu Dove pana nu e prea tarziu.".

Citeste tot articolul Greenpeace pune tunurile pe multinationale

Citeste mai mult...

"Din ce in ce mai multe persoane care cumpara proprietati de lux - de peste 750.000 Euro - le achita partial prin credite bancare. In urma cu cativa ani, aproape toate imobilele si terenurile high-end intermediate de compania noastra erau achizitionate de cumparatori din fonduri proprii; in ultimul an insa, in general doar 40- 60% din valoarea acestora este achitata din fonduri proprii, restul fiind acoperit prin credite bancare, ceea ce demonstreaza o data in plus faptul ca piata romaneasca preia din ce in ce mai multe caracteristici ale pietelor occidentale", a aratat Jeni Dragomir, presedintele companiei imobiliare Perfect Casa.

Imobilele de lux din Bucuresti - situate in general in centrul si Nordul capitalei — au inregistrat cresteri spectaculoase de preturi in ultimii ani, de peste 500 - 600%, daca luam ca an de referinta 2003, de exemplu."Nu cred ca marile cresteri de preturi reprezinta motivul principal pentru care cei care achizitioneaza imobile de lux recurg din ce in ce mai mult la credite; cred ca din ce in ce mai multi oameni de afaceri romani au inteles ca suma pe care ar fi depus-o ca sa achite o proprietate poate fi investita astfel incat sa aduca profituri care depasesc dobanda platita bancii pentru un credit echivalent", a precizat Jeni Dragomir.

"In plus, in ultima perioada am constatat o crestere semnificativa a numarului de manageri romani- in general din companii multinationale, carora pachetele salariale pe care le primesc le faciliteaza accesul la proprietati din clasa lux, achizitionate prin credite", a completat Jeni Dragomir. Specialistii in resurse umane estimeaza ca, in 2008, salariile medii pe segmentele de top si middle management vor continua sa creasca, cu marje cuprinse intre 9 si 15%, astfel incat un general manager la o companie mare ar putea ajunge la un castig lunar brut de cca 13.500 Euro, iar managerii din esalonul urmator - marketing, vanzari etc - pana la 6.300 Euro pe luna, la care se adauga pachetele de compensatii si beneficii.

In plus, in ultima perioada am constatat o crestere semnificativa a numarului de manageri romani- in general din companii multinationale, carora pachetele salariale pe care le primesc le faciliteaza accesul la proprietati din clasa lux, achizitionate prin credite", a completat Jeni Dragomir. Specialistii in resurse umane estimeaza ca, in 2008, salariile medii pe segmentele de top si middle management vor continua sa creasca, cu marje cuprinse intre 9 si 15%, astfel incat un general manager la o companie mare ar putea ajunge la un castig lunar brut de cca 13.500 Euro, iar managerii din esalonul urmator - marketing, vanzari etc - pana la 6.300 Euro pe luna, la care se adauga pachetele de compensatii si beneficii.

Citeste tot articolul Si proprietatile de lux se achita prin credite

Citeste mai mult...

Dupa tot felul de speculatii (toata lumea fiind convinsa ca italienii vor prezenta urmasul celebrului Dino) iata ca Ferrari ne furnizeaza primele poze cu noul GT 2 plus 2, denumit California. Acesta foloseste propulsorul V8 de 4,3 litri de pe F430, dar cu injectie directa de benzina si o cutie cu dublu ambreiaj (7 rapoarte) - doua premiere pentru producatorul italian. Puterea maxima comunicata este de 460 CP la 7.500 de rotatii, in timp ce pentru valoarea cuplului mai trebuie sa asteptam, insa Ferrari sustine ca "este de ajuns ca sa imbunatateasca substantial dinamica masinii".

California GT mai marcheaza o premiera, si anume un nou design pentru evacuari, pozitionarea celor patru tevi fiind similara cu cele folosite de Lexus IS-F. Performantele se anunta a fi explozive, mai ales ca noua transmisie va facilita schimbari ultra-rapide. California GT, se pare, atinge 100 km/h in mai putin de 4 secunde, in timp ce cutia dublu-ambreiaj va mentine consumul la un nivel decent pentru o astfel de masina, iar emisiile de CO2 vor fi de 310 g/km. Dinamica buna va fi ajutata si de o masa totala "redusa" de.

sub 1.700 kg. La prima vedere pare mult, dar California GT va fi disponibila doar in configuratie coupe-cabrio si in aceste coordonate greutatea e acceptabila. Oricum, se poate si mai rau, de exemplu 612 Scaglietti cantareste 1.840 de kilograme. Nu au fost date publicitatii poze cu interiorul, dar din cele disponibile pana acum putem deduce cateva siluete si forme, care ne fac sa credem ca nu va diferi foarte mult de restul gamei Ferrari.

ub 1.700 kg. La prima vedere pare mult, dar California GT va fi disponibila doar in configuratie coupe-cabrio si in aceste coordonate greutatea e acceptabila. Oricum, se poate si mai rau, de exemplu 612 Scaglietti cantareste 1.840 de kilograme. Nu au fost date publicitatii poze cu interiorul, dar din cele disponibile pana acum putem deduce cateva siluete si forme, care ne fac sa credem ca nu va diferi foarte mult de restul gamei Ferrari.

Citeste tot articolul Primele poze cu Ferrari California GT

Citeste mai mult...

SUA se situeaza din nou in fruntea clasamentului mondial al competitivitatii, urmate de Singapore si de Hong Kong, Romania fiind prezenta doar pe locul 45, potrivit unui studiu, publicat joi, al Institute for Management Development (IMD), cu sediul la Lausanne, citat de AFP. Printre primele 20 din cele 55 de tari analizate, zece state europene se mentin in prima parte a clasamentului. Astfel, Elvetia este pe locul al patrulea, urmata de Luxemburg, pe locul cinci. Suedia ocupa locul noua in clasament, urmata de Olanda (10), Norvegia (11) si Irlanda (12). China este pe locul 17, pierzand doua locuri fata de anul trecut, la fel ca si India, ce ocupa locul 29 in clasamentul din 2008, comparativ cu locul 27 in 2007. Dintre tarile emergente, Malaezia a urcat pe locul 19 de pe 23 anul trecut, iar Chile si-a mentinut locul 26, cu mult inaintea Braziliei, care a urcat, totusi, pana pe locul 43 de pe 49 in 2007. Rusia se afla pe locul 47, in crestere fata de 43 in 2007, depasind Mexic (locul 50) si Venezuela (locul 55).  Franta a castigat trei locuri in clasament, comparativ cu anul trecut si se afla pe locul 25. Publicat de 20 de ani incoace, clasamentul mondial al competitivitatii al Institute for Management Development analizeaza tarile in functie de performantele lor economice, de eficienta guvernarii, a lumii afacerilor si a infrastructurii.

UA se situeaza din nou in fruntea clasamentului mondial al competitivitatii, urmate de Singapore si de Hong Kong, Romania fiind prezenta doar pe locul 45, potrivit unui studiu, publicat joi, al Institute for Management Development (IMD), cu sediul la Lausanne, citat de AFP. Printre primele 20 din cele 55 de tari analizate, zece state europene se mentin in prima parte a clasamentului. Astfel, Elvetia este pe locul al patrulea, urmata de Luxemburg, pe locul cinci. Suedia ocupa locul noua in clasament, urmata de Olanda (10), Norvegia (11) si Irlanda (12). China este pe locul 17, pierzand doua locuri fata de anul trecut, la fel ca si India, ce ocupa locul 29 in clasamentul din 2008, comparativ cu locul 27 in 2007. Dintre tarile emergente, Malaezia a urcat pe locul 19 de pe 23 anul trecut, iar Chile si-a mentinut locul 26, cu mult inaintea Braziliei, care a urcat, totusi, pana pe locul 43 de pe 49 in 2007. Rusia se afla pe locul 47, in crestere fata de 43 in 2007, depasind Mexic (locul 50) si Venezuela (locul 55).  Franta a castigat trei locuri in clasament, comparativ cu anul trecut si se afla pe locul 25. Publicat de 20 de ani incoace, clasamentul mondial al competitivitatii al Institute for Management Development analizeaza tarile in functie de performantele lor economice, de eficienta guvernarii, a lumii afacerilor si a infrastructurii.

e situeaza din nou in fruntea clasamentului mondial al competitivitatii, urmate de Singapore si de Hong Kong, Romania fiind prezenta doar pe locul 45, potrivit unui studiu, publicat joi, al Institute for Management Development (IMD), cu sediul la Lausanne, citat de AFP. Printre primele 20 din cele 55 de tari analizate, zece state europene se mentin in prima parte a clasamentului. Astfel, Elvetia este pe locul al patrulea, urmata de Luxemburg, pe locul cinci. Suedia ocupa locul noua in clasament, urmata de Olanda (10), Norvegia (11) si Irlanda (12). China este pe locul 17, pierzand doua locuri fata de anul trecut, la fel ca si India, ce ocupa locul 29 in clasamentul din 2008, comparativ cu locul 27 in 2007. Dintre tarile emergente, Malaezia a urcat pe locul 19 de pe 23 anul trecut, iar Chile si-a mentinut locul 26, cu mult inaintea Braziliei, care a urcat, totusi, pana pe locul 43 de pe 49 in 2007. Rusia se afla pe locul 47, in crestere fata de 43 in 2007, depasind Mexic (locul 50) si Venezuela (locul 55).  Franta a castigat trei locuri in clasament, comparativ cu anul trecut si se afla pe locul 25. Publicat de 20 de ani incoace, clasamentul mondial al competitivitatii al Institute for Management Development analizeaza tarile in functie de performantele lor economice, de eficienta guvernarii, a lumii afacerilor si a infrastructurii.

tueaza din nou in fruntea clasamentului mondial al competitivitatii, urmate de Singapore si de Hong Kong, Romania fiind prezenta doar pe locul 45, potrivit unui studiu, publicat joi, al Institute for Management Development (IMD), cu sediul la Lausanne, citat de AFP. Printre primele 20 din cele 55 de tari analizate, zece state europene se mentin in prima parte a clasamentului. Astfel, Elvetia este pe locul al patrulea, urmata de Luxemburg, pe locul cinci. Suedia ocupa locul noua in clasament, urmata de Olanda (10), Norvegia (11) si Irlanda (12). China este pe locul 17, pierzand doua locuri fata de anul trecut, la fel ca si India, ce ocupa locul 29 in clasamentul din 2008, comparativ cu locul 27 in 2007. Dintre tarile emergente, Malaezia a urcat pe locul 19 de pe 23 anul trecut, iar Chile si-a mentinut locul 26, cu mult inaintea Braziliei, care a urcat, totusi, pana pe locul 43 de pe 49 in 2007. Rusia se afla pe locul 47, in crestere fata de 43 in 2007, depasind Mexic (locul 50) si Venezuela (locul 55).  Franta a castigat trei locuri in clasament, comparativ cu anul trecut si se afla pe locul 25. Publicat de 20 de ani incoace, clasamentul mondial al competitivitatii al Institute for Management Development analizeaza tarile in functie de performantele lor economice, de eficienta guvernarii, a lumii afacerilor si a infrastructurii.

Citeste tot articolul SUA, Singapore si Hong Kong sunt fruntasele clasamentului mondial al competitivitatii

Citeste mai mult...

Top-managerul, acea persoana care prin competentele sale aduce profituri uriase marilor companii, a incetat de mult sa mai fie tratat ca un simplu angajat, noteaza Gandul. Marile corporatii, care si-au deschis filiale si la noi in tara, se dau acum peste cap ca angajatii lor de top sa dispuna de tot confortul psihic si fizic posibil, asta, bineinteles, pentru a le crea premisele unei maxime eficiente in munca. In jurul acestei preocupari a corporatiilor, s-au dezvoltat afaceri in sine, intretinerea angajatului valoros aducand profituri serioase celor ce se ocupa de asta.

Pe langa beneficiile elementare de care se bucura un top-manager (masina, casa), compania are grija ca acesta sa nu clacheze in urma orelor prelungite de munca, oferindu-i consiliere psihologica, daca are nevoie, abonament la sala de fitness sau la salonul de masaj, nutritionistul propriu, ca sa nu fie stanjenit de problemele fizice pe care le aduce un program incarcat. Iar, daca problema este grava, cei mai buni medici de la cele mai bune clinici private ii stau la dispozitie, gata sa-l puna cat mai repede pe picioare.

Din start, pachetul medical de care dispune un top-manager include mult mai multe servicii ca unul obisnuit. Angajatii de top de la companii ca Romtelecom, Raiffeisen Bank sau Coca Cola au la dispozitie non-stop o echipa de medici de la Centrul Medical Unirea (CMU), care se ocupa cu prioritate de problemele lor. In afara tratarii angajatilor, serviciul "Medical Adviser" oferit de CMU se ocupa cu identificarea din timp a problemelor ce ar putea aparea."Fiecare companie care are contract cu noi are alocat un medic cu sarcina de a identifica oamenii cu probleme speciale de sanatate.

Identificam care sunt riscurile medicale; intr-o firma in care se lucreaza 14 ore pe zi vor fi, desigur, probleme de stres. Intr-o companie unde media de varsta este mai ridicata pot aparea probleme cardiovasculare. Pot aparea chiar si probleme legate de ergonomie, in companiile unde se sta mult la birou. Medicul are sarcina de a evalua si preveni aceste riscuri", spune directorul executiv al CMU, Sergiu Negut. Companii ca BRD, Philip Morris Romania sau Orange beneficiaza de serviciile centrului Medicover, unde, pe langa pachetele medicale standard (consultatii, servicii de urgenta, administrarea completa a cazurilor care presupun spitalizare si interventii chirurgicale) se pune o mare baza pe programele suplimentare (nutritie, renuntare la fumat, fizioterapie).

Programele de nutritie ale Medicover au avut si cel mai mare succes printre firmele care au achizitionat pachetele medicale ale centrului. Un program de nutritie include o evaluare a starii generale de sanatate si a starii de nutritie a organismului. Regimul pe care angajatul de top il va urma va fi supravegheat de un medic diabetolog/nutritionist si, la nevoie, de un psiholog, daca pacientul nu-si poate lua mintea de la mancarea nesanatoasa. De altfel, psihologii de la Medicover ofera marilor companii si programe de evaluare a stresului organizational.

"Este un program oferit de Medicover clientilor sai corporatisti care se bucura de succes in special in multinationale, unde presiunea si incarcarea zilnica este foarte mare. Este un instrument util atat pentru angajator, care afla de problemele ce perturba procesele din organizatie, cat si pentru angajati care beneficiaza de rezultatele acestui program", spune directorul medical al Medicover, Violeta Diaconita.

Citeste tot articolul Cum au grija marile companii de angajatii valorosi: Top-managerul, bibelou de portelan

Citeste mai mult...

Nivelul scazut al salariilor din Romania, care atrage multi investitori straini in tara, nu se poate mentine astfel, a declarat premierul roman Calin Popescu Tariceanu intr-un interviu acordat presei germane, preluat de AFP."Salariilor de la noi nu vor ramane scazute pentru totdeauna", a declarat el in interviul publicat in editia de vineri a cotidianului Sueddeutsche Zeitung, realizat in timpul unei vizite de saptamana aceasta a premierului in Germania."Cei care vin la noi numai datorita salariilor mici fac o greseala", a subliniat el, adaugand ca Romania cauta investitii "care sa creeze valoare".

Recent, salariatii uzinei Dacia (grupul Renault) de la Pitesti, au lansat o greva de amploare, cerand cresterea salariilor. Ei au obtinut o marire cu 28%, iar miscarea sociala s-a extins si in alte companii din regiune. Salariul mediu net lunar a crescut semnificativ in ultimele luni in Romania, dar nu depaseste inca 330 de euro, un nivel cu mult inferior altor tari europene, scrie AFP. Cel mai mare producator de telefoane din lume, Nokia, a anuntat anul trecut delocalizarea fabricii sale de la Bochum, Germania, in Romania, ceea ce a generat un val de nemultumire in randul clasei politice si opiniei publice germane."Nu am stiut ca va fi inchisa o fabrica din Germania", a explicat Tariceanu.

"Scandalul inchiderii (fabricii - n.red.) din Germania a izbucnit abia dupa lansarea proiectului (de constructie a uzinei din Romania - n.red.)", a adaugat el.

Scandalul inchiderii (fabricii - n.red.) din Germania a izbucnit abia dupa lansarea proiectului (de constructie a uzinei din Romania - n.red.)", a adaugat el.

Citeste tot articolul Tariceanu a declarat presei germane ca salariile din Romania nu pot ramane la un nivel scazut

Citeste mai mult...

Compania Lockheed Martin a anuntat ca a castigat un contract cu US Air Force pentru construirea unei noi generatii de sateliti ce functioneaza pe baza sistemului de pozitionare globala (GPSIII), acord evaluat de o sursa avizata la 1,5 miliarde dolari, informeaza Reuters. Lockheed Martin - cel mai mare furnizor de echipament aerospatial si tehnologic al Pentagonului - a castigat contractul in fata celor de la Boeing - cel de-al doilea furnizor de echipament tehnologic avansat al Pentagonului - si urmeaza sa construiasca prima serie de sateliti ce functioneaza pe baza noului sistem de pozitionare globala (GPSIII).

Air Force a precizat ca planuieste sa achizitioneze opt sateliti, insa o sursa avizata a declarat ca acordul initial urmarea achizitionarea a doi sateliti, cu optiunea de a cumpara inca zece. Air Force va sustine, vineri, o teleconferinta pentru a discuta datele contractului. Lockheed a precizat ca acordul este o realizare importanta, inclusiv pentru partenerii de la ITT si General Dynamics. Noua constelatie de sateliti va oferi mai multa precizie utilizatorilor din intreaga lume. Primul satelit din noua serie va fi lansat in 2013 sau 2014.

Satelitii ce folosesc sistemul de pozitionare globala (GPS), pe una din cele sase orbite, inconjoara Pamantul la fiecare 12 ore, oferind parametri necesari navigatiei terestre, aeriene si navale, sau sisteme de monitorizare sau de efectuare a achizitiilor. Satelitii GPS III vor dispune de un semnal mai puternic decat configuratiile precedente, sporind rezistenta in anumite cazuri de blocare, considerata o amenintare tot mai mare.

atelitii ce folosesc sistemul de pozitionare globala (GPS), pe una din cele sase orbite, inconjoara Pamantul la fiecare 12 ore, oferind parametri necesari navigatiei terestre, aeriene si navale, sau sisteme de monitorizare sau de efectuare a achizitiilor. Satelitii GPS III vor dispune de un semnal mai puternic decat configuratiile precedente, sporind rezistenta in anumite cazuri de blocare, considerata o amenintare tot mai mare.

Citeste tot articolul Lockheed Martin a castigat un contract de 1,5 miliarde dolari cu US Air Force

Citeste mai mult...

Grupul olandez SHV Gas intra pe piata romanesca prin cumpararea afacerii cu butelii a grupului Crimbo, detinut pana acum de directorul executiv al FC Dinamo, Cristi Borcea, printr-o tranzactie evaluata la 20-25 milioane de euro, au declarat surse apropiate negocierilor."Contractul dintre SHV Gas (cel mai mare distribuitor mondial de Gaz Petrolifer Lichefiat ) si Crimbo s-a semnat pe data de 18 aprilie, iar in perioada imediat urmatoare se va face closingul, adica olandezii vor vira banii catre Borcea", au spus sursele citate.

Crimbo avea o cota de piata de 17-18% pe segmentul de butelii, fiind unul dintre primii trei jucatori. Potrivit surselor citate, directorul executiv de la Dinamo, Cristi Borcea, intentioneaza sa vanda pana la sfarsitul lunii viitoare si companiile Crimbo Gas, care activeaza pe piata de GPL auto. Borcea ar vrea sa faca foarte repede rost de bani, pentru a asigura finantarea echipei Dinamo. Sursele citate au adaugat ca patronul Crimbo se afla in discutii pentru vanzarea acestei parti a grupului atat cu grupul olandez SHV Gas, cat si cu grupul Rompetrol, preluat recent de catre compania de stat de petrol si gaze din Kazahstan, KazMunaiGaz, creditor al firmei lui Borcea.

"In afara de aceste doua companii, mai sunt si alti pretendenti pentru companiile ramase in portofoliul lui Borcea, care sa nu uitam ca reprezinta liderul pietei interne de GPL auto", au mai aratat sursele.

In afara de aceste doua companii, mai sunt si alti pretendenti pentru companiile ramase in portofoliul lui Borcea, care sa nu uitam ca reprezinta liderul pietei interne de GPL auto", au mai aratat sursele.

Citeste tot articolul Grupul olandez SHV Gas intra pe piata romaneasca

Citeste mai mult...

Institutii din topul sistemului bancar au raportat chiar si scaderi ale activelor in primele trei luni, noteaza Adevarul. Romanii au devenit mai reticenti in accesarea imprumuturilor, iar bancile - mai restrictive in creditare. Aceste tendinte s-au reflectat in nivelul activelor bancare. Avansul inregistrat de activele bancilor in primul trimestru din 2007 a consemnat o temperare comparativ cu dinamicile anterioare. "Avem o aplatizare a cresterii activelor, ceea ce este firesc. Se resimte o reticenta a romanilor fata de banci pentru ca dobanzile au crescut sau multi romani s-au imprumutat pana au dat cu capul de pragul de sus.

In plus, si bancile au devenit mai restrictive in acordarea imprumuturilor", ne-a declarat Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR. Totodata, exportul de credite catre bancile-mama ar putea fi cauza unor cresteri mai usoare ale activelor. "Nu exclud posibilitatea ca unele dintre banci sa-si mute pasivele in bilantul bancii-mama. Astfel, temperarea cresterii nu este una adevarata", a explicat Radulescu. Oficialul BNR a subliniat insa ca, in perioada urmatoare, institutiile de credit se vor axa mai mult pe finantarea clientilor din resurse interne si mai putin pe cele din afara.

"Criza de pe pietele externe influenteaza si activitatile din Romania, chiar daca acest lucru nu se resimte direct. Nimeni nu se asteapta ca rezultatele din tara noastra sa scada, asa cum se intampla in alte tari, dar o aplatizare a acestora tot se prevede", a aratat Radulescu. Pentru lunile urmatoare, consilierul guvernatorului BNR estimeaza o continuare a tendintei de temperare a creditelor acordate de bancile din Romania si, implicit, a activelor acestora. De aceeasi parere este si consultantul financiar Bogdan Baltazar.

"Ma astept in continuare la o crestere a activelor, dar mai masurata. Estimez ca in trimestrul al doilea activele vor avansa mai mult decat in primele trei luni, dar mai putin decat in anii anteriori", a spus Baltazar. Primele cinci banci din sistem au inregistrat, in primul trimestru din acest an, o crestere mai temperata a activelor. Astfel, Banca Comerciala Romana (BCR) a consemnat, in primele trei luni din 2008, un avans al activelor totale de doar 2% comparativ cu nivelul de la finele anului trecut.

Citeste tot articolul Activele bancilor sunt afectate de temperarea creditarii

Citeste mai mult...

Romanii care vor sa ramburseze anticipat un imprumut nu vor mai plati taxa de penalizare. Specialistii in drept civil spun ca acest comision este abuziv, iar Uniunea Europeana a decis sa il elimine, in urmatorii doi ani. In cazul leasing-ului rambursarea anticipata costa mai mult. Conform contractului, clientii care platesc in avans vor suporta, pe langa taxa de penalizare si o serie de consecinte fiscale. Taxa perceputa pentru plata in avans a datoriei poate ajunge chiar pana la 7%. Exista doua banci care au exclus comisionul de rambursare anticipata, dar asta nu inseamna costuri mai mici pentru clienti.

In astfel de cazuri, banca percepe un comision initial mai ridicat. Exista institutii de credit care elimina penalizarea dupa cativa ani de la acordarea imprumutului. Unele credite pot fi rambursate in avans bancii chiar dupa primul an, fara comision. O alta schema de penalizare practicata de banci este aceea a comisioanelor descrescatoare. Deocamdata, insa, singura solutie pentru clientii care nu vor sa plateasca taxa de rambursare anticipata este sa dea banca in ju

n astfel de cazuri, banca percepe un comision initial mai ridicat. Exista institutii de credit care elimina penalizarea dupa cativa ani de la acordarea imprumutului. Unele credite pot fi rambursate in avans bancii chiar dupa primul an, fara comision. O alta schema de penalizare practicata de banci este aceea a comisioanelor descrescatoare. Deocamdata, insa, singura solutie pentru clientii care nu vor sa plateasca taxa de rambursare anticipata este sa dea banca in ju

tfel de cazuri, banca percepe un comision initial mai ridicat. Exista institutii de credit care elimina penalizarea dupa cativa ani de la acordarea imprumutului. Unele credite pot fi rambursate in avans bancii chiar dupa primul an, fara comision. O alta schema de penalizare practicata de banci este aceea a comisioanelor descrescatoare. Deocamdata, insa, singura solutie pentru clientii care nu vor sa plateasca taxa de rambursare anticipata este sa dea banca in ju

Citeste tot articolul Romanii care vor sa ramburseze anticipat un imprumut nu vor mai plati taxa de penalizare

Citeste mai mult...

Bancile sunt oricand pregatite cu oferte promotionale. Clientii trebuie insa sa afle costurile creditului dupa incheierea perioadei promotionale, noteaza Curierul National. Odata cu sosirea verii, romanii isi reorganizeaza obiectivele: cursuri de vara, vacante sau chiar planuri mai indraznete, precum sa isi modernizeze sau sa isi schimbe locuinta. Si cum sezonul constructiilor de-abia s-a deschis, dezvoltatorii au iesit in intampinarea celor interesati cu oferte pe masura. Numai problema finantarii mai trebuie rezolvata.

Iar bancile, extrem de receptive la cerintele pietei, dispun de oferte promotionale extrem de variate. In acest context nu pot sa nu reamintesc: atentie la clauzele contractelor de credit pe care le incheiati. Pe partea ofertelor destinate achizitiilor ipotecare, bancile vin cu dobanzi avantajoase la creditele acordate monedei europene. In prezent, la creditele ipotecare, dobanzile variaza intre 6 si 9,95%, iar DAE intre 8,15% si poate trece de 11,5%. Astfel, Alpha Bank ofera creditul Alpha Housing cu dobanda fixa in primii doi ani, pe o perioada maxima de 30 de ani.

Dobanda promotionala vizeaza primul an, 4,9%, in urmatorul an aceasta este de 6,9%, ca apoi dobanda sa devina variabila. Banca mai precizeaza ca oferta promotionala se aplica pentru toate cererile de credit depuse incepand cu data de 15 aprilie si pana cel tarziu in 15 iulie. Tragerea din credit trebuie sa se efectueze pana cel tarziu in data de 15 august. Creditul in euro pentru investitii imobiliare de la BCR pana la 15 iulie 2008 are o dobanda promotionala, 4,95% pe an, fixa in primele 6 luni de creditare, fara comision lunar.

DAE calculata pentru un credit ipotecar de 100.000 EUR, pe 30 ani, avans minim 25%, este de 8,73%. Cateva banci nu ofera promotii in ceea ce priveste costurile, ci in randul serviciilor. Astfel, in perioada 14 aprilie - 30 iunie 2008, pentru orice credit garantat cu ipoteca, GarantiBank ofera o perioada de gratie de 6 luni, in care solicitantul nu plateste niciun fel de dobanda sau comision. La fel si CEC Bank, care ofera o perioada de gratie de 360 de zile la creditul ipotecar. De asemenea, banca nu a impus plafoane maxime pentru creditul solicitat, iar la calculul venitului net se pot lua in calcul toate veniturile certe, cu caracter de permanenta  pe durata de creditare, ale familiei.

Dobanda practicata de banca este de 9,50%, variabila, sau 7,50% fixa pe primele 12 luni si apoi variabila pe urmatoarele luni. Bancpost a marit la 30.000 de euro (sau echivalentul in lei, sau in franci elvetieni) suma ce poate fi obtinuta pentru creditele de consum destinate refinantarii. Astfel, orice credit aprobat va avea 0% comision de acordare si o limita de  creditare pana la 30.000 de euro (sau echivalentul in lei, sau in franci elvetieni) pentru creditele de refinantare (se pot refinanta toate creditele detinute la alte banci).

Apoi, pe cardul de credit clientii noi pot obtine acum o limita de pana la 7 salarii, iar pentru descoperitul de cont (overdraft), pana la 12 salarii credit direct pe cardul de salariu. In perioada 14 aprilie - 31 mai, Millennium Bank ofera conditii promotionale tuturor celor care doresc sa contracteze un credit de nevoi personale: clientii primesc o rata cadou si, in plus, pot beneficia de un card de credit fara comision de administrare in primul an. Valoarea creditului este de pana la 15.000 euro (sau echivalent), si "protectie pe toata durata creditului prin asigurarea de viata oferita gratuit de catre Millennium Bank", dupa cum se arata pe site-ul oficial al bancii.

Potrivit legii, bancile trebuie sa informeze clientii cu privire la toate costurile si aspectele implicite ale creditelor acordate. Totusi, nu va bazati pe acest lucru si pregatiti-va sa puneti angajatilor bancilor intrebarile necesare, dupa cum sfatuieste si autoritatea pentru protectia consumatorului. In acest sens, inainte de incheierea contractului privind acordarea unui credit, indiferent de tipul de credit solicitat (de consum, ipotecar, imobiliar, de nevoi personale, auto, carduri de credit etc.), trebuie sa intrebati ofiterii de credit despre informatii cu privire la urmatoarele aspecte:Nu este de mirare ca bancile vin pe piata cu foarte multe promotii, avand in vedere faptul ca la produsele de nevoi personale dobanzile aplicate sunt din nou cu doua cifre, situandu-se in jurul valorii de 10,25%.

Nici pe ipotecar nu stam prea bine, dobanda medie fiind de 8,25%, in conditiile in care, in urma cu 8 luni, dobanzile scazusera pana in jurul valorii de 6%.

Citeste tot articolul Atentie la ce se afla in spatele promotiilor bancare

Citeste mai mult...

Fondurile private de pensii obligatorii au inceput sa functioneze, dar le lipseste "infrastructura". Incepand de maine, cele 4 milioane de persoane care au aderat la sistem vor incepe sa primeasca bani in "conturi." Pentru fiecare, 2% din salariul brut, contributie care se vira pana acum la fondul public de pensii, se va transfera la fondul privat la care este inscris. Asta inseamna ca, teoretic, fondurile vor putea sa inceapa sa investeasca, in folosul participantilor, banii depusi. Practic insa, sistemul va functiona in orb, pentru ca pe filiera banilor, intre angajatorul care da banii in numele salariatilor si fondul de pensii la care este arondat fiecare salariat intervin doua institutii de stat care nu au aceleasi date.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) colecteaza banii de la angajatori, dar nu stie in numele caror angajati,  iar Casa de Pensii nu stie de la ce angajatori vin banii, dar trebuie sa-i imparta pe numele fiecarui contribuabil afiliat unui fond privat de pensii si apoi sa-i vireze fondurilor. O experienta similara s-a inregistrat in Polonia. Statul a colectat bani de la angajatori, dar cand a fost sa-i vireze la fondurile private de pensii, n-a mai stiut in numele cui adunase banii. In doi ani - 2000 si 2001 - in Polonia s-au strans peste 2 miliarde de dolari.

Acestia au zacut in trezorerie cu o dobanda modica, sub rata inflatiei, pana au reusit functionarii sa desluseasca cine, cati bani si la ce fond privat ar trebui sa cotizeze. Evident, "deslusirea" le-a folosit polonezilor pentru banii pe care i-au colectat din 2002 incolo, caci proprietarii celor 2 miliarde de dolari n-au mai putut fi identificati. Pentru a nu pati ca polonezii, autoritatile au gasit o solutie ciudata: virarea banilor la fondurile private de pensii se va face doar pe baza declaratiilor angajatorilor.

Mecanismul este urmatorul: angajatorul depune la un loc contributiile salariatilor pentru pensia publica (7,5% din salariul brut) si pentru pensia privata (2% din salariul brut) la Trezorerie. Functionarii ANAF stiu cati bani a depus fiecare firma, dar nu stiu si pentru ce. Asta stiu functionarii Casei de Pensii care, in momentul in care Trezoreria primeste banii, ar trebui sa primeasca, tot de la angajatori, o declaratie in care sa specifice cat ii revine fiecarui salariat din suma depusa la Trezorerie.

Casa de Pensii, imediat ce primeste declaratiile, cauta carui fond de pensii ii este arondat fiecare salariat si vireaza, doar pe baza hartiilor, banii cuveniti fondurilor private de pensii. Apoi trimite catre ANAF declaratiile angajatorilor, functionarii acestei institutii urmand sa verifice daca ce au declarat angajatorii corespunde cu suma pe care au varsat-o in trezorerie si sa-i execute pe rau-platnici. Altfel spus, n-avem de ce sa ne temem de "modelul polonez", pentru ca la noi toata paguba, daca functionarii statului se vor incurca in hartii sau angajatorii nu vor vira banii la timp, o va suporta statul.

Evident, tot din banii nostri, dar nu din cei care merg la fonduri private de pensii, unde gestiunea este transparenta si scandalurile ar putea izbucni usor, ci din Fondul public de pensii.

Citeste tot articolul Balamucul fondurilor de pensii private obligatorii

Citeste mai mult...

Angajatii si angajatorii platesc mai mult la asigurarile sociale, noteaza Evenimentul Zilei. Colectarile la bugetul asigurarilor sociale de stat au crescut, in primele trei luni din acest an, cu aproape 50%, ajungand la 8,24 miliarde de lei, comparativ cu 5,51 miliarde de lei in primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF). Din suma totala care a ajuns la bugetele de pensii, somaj, sanatate, accidente de munca si boli profesionale, 4,94 miliarde de lei au fost colectati de la angajatori, iar restul de 2,49 miliarde de lei de la salariati.

Aceasta crestere se datoreaza mai multor factori. "Ca urmare a modificarilor legislative, cu incepere de la 1 ianuarie 2008, baza de impozitare a contributiilor pentru asigurarile sociale de stat este constituita atat pentru angajat, cat si pentru angajator din venitul brut realizat lunar. In acest fel, baza de impozitare a fost largita si cu unele categorii de venituri care nu erau incluse, cum ar fi stimulentele, plata cu ora, cenzoratele, consiliile de administratie etc.", spun reprezentantii biroului de presa al MEF.

Un alt motiv care a contribuit la acest avans a fost faptul ca baza de impozitare a fost extinsa prin cresterea numarului de contribuabili. Numarul de salariati din Romania a crescut simtitor, iar pe de alta parte, remuneratia directorilor pe baza contractului de mandat a fost asimilata salariului. In plus, a fost eliminata restrictia de plata a contributiilor CAS la cinci salarii brute atat pentru angajat, din septembrie anul trecut, cat si pentru angajator, de la inceputul acestui an. Reprezentantii Finantelor nu au oferit date exacte care sa arate cat din procentul de crestere a colectarilor se datoreaza extinderii bazei de calcul a contributiilor sociale.

Totusi, potrivit estimarilor oficialilor din Finante, "impactul extinderii bazei de impozitare, calculat la nivelul intregului an 2008, va fi de 1.663,63 milioane de lei".

Citeste tot articolul Buget mai mare pe leafa sefilor

Citeste mai mult...

Politele de asigurare facultative au preturi de cateva sute de euro, in functie de valoarea proprietatii asigurate, noteaza Evenimentul Zilei. In cazul unui apartament din Bucuresti in valoare de 100.000 de euro, o astfel de polita poate costa 140 de euro pe an, dar si aproape 280 de euro pe an, in functie de compania care vinde polita. O asemenea polita acopera riscuri precum incendiu, inundatii, calamitati naturale, caderea unor corpuri peste imobil. Pretul unei asigurari pentru o locuinta difera atat in functie de riscurile pe care le acopera, dar si in functie de orasul unde este situat imobilul.

Asigurarea unui apartament de 100.000 de euro te costa mai mult daca imobilul este in Bucures ti, decat daca imobilul este amplasat in Iasi. Cauza: companiile considera ca in cazul producerii unui cutremur imobilele din Bucuresti ar fi mai afectate. Conditiile practicate de asiguratori pot fi diferite. Acestia pot practica fransize la evenimentele asigurate. De exemplu, o fransiza de 2% in cazul inundatiilor inseamna ca daca paguba produsa este evaluata de asigurator la 10.000 de euro, el va plati numai 9.800 de euro.

Restul de 200 de euro este paguba clientului, iar acesta nu trebuie sa fie nemultumit, deoarece asa prevede polita de asigurare pe care a semnat-o. Fransizele nu inseamna numai ca asiguratorul nu acorda despagubiri integrale pentru paguba pe care a avut-o clientul lui. Politele cu fransize sunt mai ieftine decat cele care nu prevad "discounturi" la sumele platite de asiguratori in cazul producerii evenimentelor asigurate. Atat angajatii companiilor de asigurare, cat si cei ai firmelor de brokeraj in asigurari trebuie sa iti ofere informatii despre prevederile politei de asigurare.

In cazul in care apelezi la un broker de asigurari, acesta iti va prezenta ofertele mai multor companii de asigurare. Unii dintre ei asigura si servicii ulterioare vanzarii politei de asigura ri. Oficialii Total Advisor, un broker de asigurari, afirma ca toti clientii lor au garantia ca dauna acoperita de polita va fi despagubita corect. "Ne angajam sa acordam asistenta in regularizarea daunelor", afirma retail managerul Total Advisor, Simona Panaitescu.

Citeste tot articolul Cat te costa sa-ti asiguri locuinta

Citeste mai mult...

Cel putin o banca din Romania a dat imprumuturi de peste un milion de euro catorva clienti cu venituri mari. Rata lunara pentru o astfel de suma se ridica la aproximativ 7.000 de euro. "Banca noastra are in portofoliu credite ipotecare de peste un milion de euro acordate unor persoane fizice", a declarat pentru Cotidianul Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR. Reprezentantul celei mai mari banci din Romania a explicat ca, desi nu poate divulga numarul de persoane care au beneficiat de astfel de imprumuturi si nici suma exacta a creditului, este vorba despre mai multi clienti ale caror venituri lunare depasesc zece mii de euro."Noi nu avem limita maxima pentru creditul imobiliar/ipotecar si de aceea, daca o persoana indeplineste criteriile de eligibilitate, care vizeaza veniturile lunare, nu este o problema sa-i dam un credit chiar si mai mare de un milion de euro", a spus Cojocaru.

Banca ia in considerare la calculul eligibilitatii nu doar salariul lunar al solicitantului, ci si veniturile obtinute din alte surse cum ar fi chirii, dividende sau investitii bursiere. De altfel, potrivit unor surse bancare, se pare ca cel mai mare imprumut obtinut de o persoana fizica in Romania se ridica la peste cinci milioane de euro. Desi BCR este singura institutie de credit care nu impune o limita maxima pentru imprumutul ipotecar, exista in sistem si alte banci, cum ar fi Alpha Bank, BRD sau ING, care au limite superioare ce se apropie de un milion de euro.

In conditiile impuse de BCR, care practica un grad maxim de indatorare de aproximativ 50%, veniturile nete eligibile ale celor care solicita un credit de peste un milion de euro trebuie sa se ridice la sume care depasesc sensibil zece mii de euro. Daca este contractat pe o perioada de 25 de ani, in actualele conditii de dobanda, creditul mai sus mentionat implica o rata lunara de aproximativ 7.000 de euro. Asadar, veniturile nete eligibile ale contractantului ar trebui sa fie de minimum 14.000 de euro.

Exista si alte cateva banci care ar putea avea clienti persoane fizice cu imprumuturi foarte mari. La Garanti Bank, de exemplu, rata lunara pentru un credit de un milion de euro ar fi de aproximativ 9.000 de euro, iar contractantul ar trebui sa castige cel putin 35.000 de euro in fiecare luna. La Alpha Bank, rata ar fi de numai 6.000 de euro, in timp ce veniturile solicitantului ar trebui sa treaca de 12.000 de euro in fiecare luna.

Citeste tot articolul Credit de un milion de euro luat de o persoana fizica

Citeste mai mult...

Compania Honda Motor a anuntat miercuri ca va lansa un nou autoturism hibrid low-cost pe piata din Japonia, America de Nord si Europa la inceputul anului 2009, urmarind sa depaseasca Toyota in cursa de productie a autoturismelor ecologice, informeaza Reuters. In ciuda presiunilor exercitate de preturile ridicate la petrol si ingrijorarilor legate de schimbarile climatice, autoturismele ecologice hibrid ocupa o mica nisa la nivel global, in parte din cauza costurilor mari, atat pentru consumatori cat si pentru producatori.

Honda este numarul doi japonez in productia de autoturisme cu consum redus, atat pe benzina cat si electrice, insa Toyota a condus clasamentul vanzarilor datorita modelului de succes Prius, disponibil numai in varianta hibrid. Analistul firmei SBInvestments, Koichi Ogawa, a declarat ca este greu de spus daca Honda ar putea ameninta pozitia Toyota."Atunci cand spui "hibrid" te gandesti la Prius", a declarat Ogawa."Honda este foarte dependenta de piata din SUA, ce se reorienteaza catre autoturisme hibrid".

Prin combinarea unui motor conventional cu unul electric, pretul autoturismelor hibrid ajunge sa fie cu 5.000 de dolari peste cel al unui autovehicul pe benzina, suma pe care directorul executiv al Honda, Takeo Fukui, spera sa o reduca la 2.000 de dolari in urmatoarea generatie de autoturisme hibrid. Vicepresedintele Honda, Koichi Kondo, a declarat ca grupul spera ca pretul unui autoturism hibrid sa fie sub doua milioane yeni (19.290 dolari). Honda comercializeaza la ora actuala un singur model de autoturism hibrid, o versiune a modelului Civic, ce porneste de la pretul de 2,3 milioane yeni.

Honda estimeaza vanzari anuale de 200.000 unitati pentru noul hibrid. Vanzarile la autoturismele hibrid Toyota sunt estimate la 500.000 unitati pe an dupa 2010. Honda a precizat ca noul model hibrid va fi in cinci usi si va avea cinci locuri. O noua linie de productie pentru motoare electrice va fi adaugata la fabrica Honda din Suzuca, la sud de Tokyo, pentru a dubla viteza de productia si a reduce costurile. Honda, ce planuieste sa imbunatateasca consumul la autoturismele mari prin motoare diesel, se asteapta sa vanda peste 4,5 milioane de autovehicule si 18 milioane de motociclete la nivel mondial in 2010.

Anul trecut, compania a vandut 3,767 milioane de autoturisme si 13,48 milioane motociclete.

Citeste tot articolul Honda Motor va lansa un nou autoturism hibrid low-cost la inceputul anului 2009

Citeste mai mult...

Potrivit unui studiu de cercetare facut in Polonia, in urmatorii zece ani, piata masinilor low-cost va creste cu 70 la suta, la 16 milioane unitati produse la nivel global, noteaza Gandul. Practic, cresterea de 70 la suta din acest sector va depasi avansul de 30 la suta al productiei auto mondiale. Polonezii care au realizat studiul au inclus in categoria "low-cost" toate masinile cu un pret mai mic de 10.000 euro. Printre ele se vor numara Tata Nano, Volkswagen Up si Toyota EFC. Cea mai mare crestere a productiei de masini ieftine este prevazuta pentru Asia, unde va fi concentrata in jur de 60 la suta din productia de masini low-cost (mai putin Japonia).

De asemenea, in Rusia se preconizeaza ca pana in 2018 sa fie fabricate 1,6 milioane masini low-cost. Anul trecut, piata mondiala a masinilor low-cost si a vehiculelor comerciale usoare a crescut cu 9 la suta, la 9,4 milioane unitati. In statele cu traditie in productia auto, piata masinilor low-cost este, de regula, scazuta, din cauza numarului mare de masini rulate, disponibile intr-o stare buna.

e asemenea, in Rusia se preconizeaza ca pana in 2018 sa fie fabricate 1,6 milioane masini low-cost. Anul trecut, piata mondiala a masinilor low-cost si a vehiculelor comerciale usoare a crescut cu 9 la suta, la 9,4 milioane unitati. In statele cu traditie in productia auto, piata masinilor low-cost este, de regula, scazuta, din cauza numarului mare de masini rulate, disponibile intr-o stare buna.

emenea, in Rusia se preconizeaza ca pana in 2018 sa fie fabricate 1,6 milioane masini low-cost. Anul trecut, piata mondiala a masinilor low-cost si a vehiculelor comerciale usoare a crescut cu 9 la suta, la 9,4 milioane unitati. In statele cu traditie in productia auto, piata masinilor low-cost este, de regula, scazuta, din cauza numarului mare de masini rulate, disponibile intr-o stare buna.

Citeste tot articolul Lumea se va umple de masini care costa sub 10.000 de euro

Citeste mai mult...

Companiile din domeniul financiar-bancar, auto sau constructii apeleaza in mod frecvent la instruirea personalului pentru a finaliza eficient un proiect complex, noteaza Adevarul. Efectuarea unui curs de management al proiectelor este benefica pentru a preintampina momentele de criza din viata unei companii. Cine nu cunoaste stresul deadline-urilor si al predarilor pe ultima suta de metri. Proiecte peste proiecte, gestionarea precara a timpului pentru rezolvarea problemelor, si panica de a nu reusi sa duci la bun sfarsit ceea ce ti-ai propus intervin inevitabil in activitatea fiecarui angajat sau patron.

Daca ai trecut prin asa ceva si vrei sa eviti pe viitor situatiile-limita este bine sa va treceti in CV si un curs de management al proiectelor. Cursurile sunt frecventate atat de proprietarii de business, cat si de middle management ai unei companii si sunt cautate, de cele mai multe ori, pentru a preintampina eventuale obstacole in gestionarea unui proiect complex."Majoritatea participantilor care au apelat la aceste servicii au provenit fie din organizatii care au lucrat in proiecte si s-au izbit de obstacole, fie din organizatii care se pregatesc sa lucreze in proiecte si vor sa aiba oameni pregatiti, care sa asigure succesul proiectelor ce urmeaza sa fie derulate", a declarat Calin Cavaleru, Business Unit Manager Kepner Tregoe Romania.

Potrivit acestuia, cursurile sunt frecventate cu precadere pentru preintampinarea situatiilor de criza."Pana in prezent, nu am avut participanti care sa apeleze la aceste servicii in situatii de criza", a precizat Cavaleru. In general, cursantii provin din mediul de business, trimisi fiind de catre compania la care lucreaza pentru a se perfectiona. Domeniile de activitate care apeleaza la cursurile de management al proiectelor sunt dintre cele mai diverse: de la sectorul financiar-bancar, productie, FMCG, auto, constructii si materiale de constructii, farma si pana la segmentul de business to business, media, imobiliar, development.

Un astfel de curs costa 850 de euro si dureaza trei zile. Segmentul cursurilor de management al proiectelor se afla pe o panta ascendenta, cererea fiind mai mare cu 30% fata de anul 2007. In fapt, un astfel de curs te ajuta sa-ti gestionezi resursele de care dispui prin aplicari practice a conceptelor si tehnicilor discutate pe proiectele celor prezenti la un astfel de curs. In primul rand, un manager de proiect trebuie sa se focuseze pe dimensiunile proiectului intreprins. Managerul are indatorirea de a corela toate cerintele proiectului cu timpul avut la dispozitie, cu bugetul si nivelul de calitate acceptat de sponsorii si actionarii proiectului respectiv, sustin si reprezentantii HR Romania.

Potrivit acestora, el trebuie sa pastreze atentia echipei pe care o coordoneaza. Planificarea este punctul forte. Aceasta trebuie sa fie bine facuta, sa fie detaliata si sistematica. Planificarea si replanificarea reprezinta modalitatile prin care un management de proiect de succes se poate derula. Un aport important pentru gestionarea cu succes a unui proiect il pot avea si cursurile de specialitate. Calin Cavaleru sustine ca consultanta in ceea ce priveste managementul de proiect vizeaza urmatoarele aspecte: definirea proiectului, planificarea implementarii, implementare, evaluare, monitorizare si comunicarea in proiect care este prezenta in toate fazele proiectului.

Managementul de proiect are avantajul de a aborda totul ca proces, asa cum se desfasoara el in practica, pune in discutii proiecte de succes, ajuta la intelegerea de ansamblu a proiectului, inainte de a se cheltui bani, ofera tehnici si abilitati care ajuta la cresterea motivarii si implicarii echipei de proiect. In plus, un bun managemet de proiect atrage dupa sine si implicarea in proces a celor mai buni oameni. Iar aici intervine managerul de proiect si capacitatea sa de a strange laolalta pe cei mai buni, dar si sa faca in asa fel incat sa-i pastreze in respectiva formula.

Citeste tot articolul Cum sa-ti gestionezi timpul in afaceri

Citeste mai mult...

Banca Comerciala Romana (BCR) a incheiat cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) un acord de finantare in valoare de 20 milioane EUR pentru sustinerea competitivitatii IMM-urilor. Facilitatea de finantare este dezvoltata cu sprijinul Comisiei Europene si al Guvernului Romaniei, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor."BCR a fost si este principalul partener al IMM-urilor din Romania. Prin noul program de finantare reiteram sprijinul nostru constant acordat IMM-urilor pentru a se adapta cat mai rapid la exigentele pietei europene" a declarat Ramona Ivan, directoarea executiva a Directiei Institutii Financiare din BCR. Facilitatea poate fi accesata de intreprinderile mici si mijlocii angajate in proiecte de investitii si restructurare menite sa le consolideze capacitatea de operare pe piata unica europeana si care indeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite de Comisia Europeana.

Facilitatea de finantare se acorda pe o perioada de 5 ani, din care 2 ani perioada de gratie. Suma maxima a creditului pentru un beneficiar este de 500.000 EUR. Facilitatea de finantare sustine IMM-urile in derularea proiectelor de investitii care asigura respectarea prevederilor Directivelor prioritare ale Uniunii Europene aplicabile in sectorul industrial in domeniile: protectia mediului, protectia si securitatea la locul de munca, calitatea si securitatea produselor. Vor avea prioritate la finantare IMM-urile din urmatoarele sectoare industriale: prelucrarea lemnului, electronic/electrotehnic/IT, textil, industrie alimentara, detergenti si cosmetice, piese de schimb si sub-componente pentru utilaje, sectoare care au un potential ridicat in ceea ce priveste dezvoltarea, exportul si/sau valoarea adaugata.

In cursul lunii ianuarie a.c., BCR a incheiat cu BERD un acord similar in suma de 20 mil. EUR pentru finantarea proiectelor de eficienta energetica in sectorul industrial.

n cursul lunii ianuarie a.c., BCR a incheiat cu BERD un acord similar in suma de 20 mil. EUR pentru finantarea proiectelor de eficienta energetica in sectorul industrial.

Citeste tot articolul BCR semneaza cu BERD un acord de finantare pentru sprijinirea competitivitatii IMM-urilor

Citeste mai mult...

Cu fonduri de aproximativ 500 milioane de euro, Romania este pe ultimul loc in UE la sustinerea activa a resurselor umane, noteaza Adevarul. Cu toate ca Romania se confrunta cu o reala problema a fortei de munca, angajatorii prefera sa aduca muncitori straini decat sa investeasca in programe de training. Masurile de sustinere venite din partea statului roman sunt printre cele mai palide din Europa. Cu un procent al cheltuielilor de sustinere si integrare a somerilor in campul muncii de sub 0,5% din produsul intern brut, tara noastra se numara printre codasele europene care investesc cei mai putini bani in resursele umane.

Potrivit unui studiu Eurostat, tarile Uniunii Europene cheltuie in medie 2,1% din produsul intern brut combinat pentru masuri de sustinere si integrare a somerilor, dar si a altor grupuri dezavantajate. In timp ce in tari precum Danemarca sau Belgia cheltuielile cu sustinerea fortei de munca ajunge pana la 4,1% din produsul intern brut, respectiv 12 miliarde de euro, in Romania si Cehia, acestea de-abia daca ating 0,5% din PIB, respectiv in jur de 500 milioane de euro. Cheltuielile pentru sustinerea resursei umane sunt directionate catre interventii active gen programe de training, schimbarea locului de munca, sustinerea incadrarii in campul muncii si reabilitarea, crearea de noi locuri de munca, dar si pentru suport pasiv, cum ar fi fondurile destinate sustinerii somerilor.

In ceea ce priveste costurile cu programe active, tara noastra aloca anual 0,1% din produsul intern brut, in timp ce in Olanda sau Belgia acest procent ajunge si la 0,5% din PIB. Cea mai mare parte a fondurilor este destinata sustinerii pasive a somerilor sau a celor pensionati anticipat. Astfel, masurile pasive de sustinere reprezinta peste 85% din totalul cheltuielilor, procent valabil si in Grecia, Germania, Austria sau Polonia. La polul opus se afla Marea Britanie si Bulgaria, tari care aloca mai putin de 30% pentru aceste categorii.

Tendinta de a aloca o mare parte a acestor sume persoanelor fara loc de munca este, de altfel, o constanta la nivelul intregii Europe. Media europeana a cheltuielilor destinate intretinerii somerilor este de 64%, in timp ce doar putin peste 24% sunt bani ce merg catre sustinerea fortei de munca active. Cea mai mare parte a sumelor destinate sustinerii active sunt directionate catre programele de training. Potrivit Eurostat, peste 38% din costurile cu forta de munca activa sunt alocate trainingului.

Tarile cu cea mai ridicata rata a costurilor pe acest segment sunt Marea Britanie, Estonia si Austria, unde costurile cu programele de training ajung la 70% din totalul cheltuielilor active. Lituania, Grecia sau Portugalia se numara printre tarile cu cele mai mari alocari de bugete in acest sens. Spre comparatie, Cehia, Romania, Slovacia sau Bulgaria cheltuie pe programe de training pana la 15% din costurile cu forta de munca activa. Dupa training, reintegrarea pe piata muncii dupa pierderea unui job este o alta componenta importanta.

Interventiile active vizeaza si crearea de noi locuri de munca, dar si sustinerea initiativelor de tip start-up. Avand drept scop incurajarea antreprenoriatului in randul celor care nu au un loc de munca, pentru aceasta masura sunt alocate doar sase puncte procentuale din total cheltuieli de sustinere activa a fortei de munca. Totusi, in Slovacia, interventiile pentru sustinerea initiativelor de acest tip reprezinta una dintre cele mai active metode.

Citeste tot articolul Bani putini pentru perfectionarea angajatilor si somerilor

Citeste mai mult...

Fondul de pensii al grupului BCR a "colectat" cei mai bogati beneficiari ai Pilonului II, noteaza Evenimentul Zilei. Contributia medie a clientilor acestui fond este de 8,52 euro de persoana, potrivit datelor publicate de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). Pe urmatoarele locuri din acest punct de vedere se situeaza AIG, ai carui clienti au o contributie medie de 8,50 euro, respectiv ING, care colecteaza in medie 8,45 de euro pe participant. In clasamentul intocmit in functie de numarul de participanti, AIG se situeaza pe locul sase, iar ING pe primul loc.

Fondul de pensii Allianz-Tiriac, al doilea din punct de vedere al numarului de participanti, se claseaza pe locul noua din punct de vedere al contributiei medii pe participant. Fondul de pensii care a "colectat" clientii cu cele mai mici salarii brute este Prima Pensie. ING a "muscat" peste 38% din valoarea primelor contributii distribuite catre actorii ramasi pe Pilonul II. Valoarea contributiilor virate in contul ING a fost de peste 33,7 milioane de lei, echivalentul a 9,23 milioane de euro. Acest fond este lider si la capitolul "conturi goale": peste 287.000.

Pe locul al doilea din acest punct de vedere se afla fondul Allianz-Tiriac - peste 242.000 conturi fara bani in ele. Gradul de colectare si valoarea contributiei medii pe participant sunt cei mai importanti doi indicatori. "Acesti doi indicatori vor trebui monitorizati pentru ca ei indica soliditatea sistemului", afirma directorul general al ING Fond de Pensii, Radu Vasilescu. Clasamentul fondurilor de pensii intocmit in functie de valoarea contributiilor lunare primite in administrare este usor diferit de cel realizat in functie de numarul de participanti.

In topul realizat in functie de valoarea contributiilor primite, Aviva este pe locul cinci, iar AIG pe locul patru. In clasamentul realizat in functie de numarul de clienti, Aviva se afla pe locul patru, iar AIG pe locul sase.

Citeste tot articolul Pilonul II: BCR a adunat cei mai bogati clienti

Citeste mai mult...

Pretul petrolului a depasit pentru prima data nivelul de 130 dolari/baril pe piata din New York, pe fondul deprecierii dolarului si al temerilor legate de rezervele mondiale, potrivit AFP. Pretul petrolului, care doboara record dupa record, a depasit pentru prima data pragul psihologic de 100 dolari/baril pe 2 ianuarie, iar ritmul de crestere s-a intensificat, din moment ce toti factorii sustin aceasta scumpire: atitudinea Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), vestile care agraveaza nelinistea legata de scaderea ofertei si perspectiva epuizarii rezervelor mondiale mai devreme decat se estima.

Intr-un an, pretul titeiului s-a dublat si scumpirea nu urmeaza sa inceteze curand, potrivit unora dintre analisti. Banca Goldman Sachs a prevazut, de asemenea, la inceputul lunii mai, ca barilul de petrol va ajunge la 200 dolari/baril in urmatoarele sase luni pna la doi ani."Scumpirea petrolului este cauzata de speculatiile din pietele financiare si nu de oferta insuficienta", a declarat marti ministrul venezuelean al energiei si petrolului, Rafael Ramirez, dupa o intrunire cu secretarul general al OPEC.

ntr-un an, pretul titeiului s-a dublat si scumpirea nu urmeaza sa inceteze curand, potrivit unora dintre analisti. Banca Goldman Sachs a prevazut, de asemenea, la inceputul lunii mai, ca barilul de petrol va ajunge la 200 dolari/baril in urmatoarele sase luni pna la doi ani."Scumpirea petrolului este cauzata de speculatiile din pietele financiare si nu de oferta insuficienta", a declarat marti ministrul venezuelean al energiei si petrolului, Rafael Ramirez, dupa o intrunire cu secretarul general al OPEC.

un an, pretul titeiului s-a dublat si scumpirea nu urmeaza sa inceteze curand, potrivit unora dintre analisti. Banca Goldman Sachs a prevazut, de asemenea, la inceputul lunii mai, ca barilul de petrol va ajunge la 200 dolari/baril in urmatoarele sase luni pna la doi ani."Scumpirea petrolului este cauzata de speculatiile din pietele financiare si nu de oferta insuficienta", a declarat marti ministrul venezuelean al energiei si petrolului, Rafael Ramirez, dupa o intrunire cu secretarul general al OPEC.

Citeste tot articolul Pretul petrolului a depasit pentru prima data nivelul de 130 dolari/baril

Citeste mai mult...

Citibank Romania a obtinut anul trecut un profit net de 85 milioane lei (25,5 milioane euro), in crestere cu 45% fata de anul precedent, sustinut de cresterea volumului de operatiuni cu clientii si de majorarea veniturilor din tranzactiile de trezorerie, arata un comunicat emis miercuri de banca. Veniturile brute s-au marit anul trecut cu 40%, ajungand la 2,038 miliarde lei, in timp ce profitul net din operatiunile financiare a fost de 55 milioane lei, in crestere cu 95% fata de 2006. Veniturile nete din dobanzi si comisioane a crescut anul trecut cu 54% fata de 2006, la 210 milioane lei."2007 a fost cel mai bun an din istoria Citibank in Romania.

Aceste rezultate financiare reconfirma dezvoltarea constanta a bancii pe piata romaneasca si strategia noastra de a ne concentra in primul rand pe client si nevoile financiare ale acestuia", a declarat directorul pentru Romania al Citi, Shahmir Khaliq."Estimam in continuare un mare potential de crestere atat pe segmentul corporate, cat si pe cel al serviciilor dedicate persoanelor fizice, atat prin dezvoltarea retelei, cat si prin lansarea de noi produse", a adaugat Khaliq. Activele totale Citibank Romania au ajuns la sfarsitul lui 2007 la 4,145 miliarde lei (1,15 miliarde euro), in crestere cu 71% fata de finalul anului 2006, pe fondul cresterii volumului creditelor, atat pe segmentul populatiei, cat si pe cel de companii. Portofoliul de credite a inregistrat in 2007 o crestere de 57% comparativ cu 2006, la 1,653 miliarde lei (456,6 milioane euro), echivalent cu 42% din totalul activelor.

Portofoliul de credite al CitiFinancial, divizia Citibank specializata in finantarea persoanelor fizice, a atins la sfarsitul anului 2007 un nivel de 520 milioane lei, cu 133% mai mare decat in decembrie 2006. Valoarea portofoliului de credite pentru companii a fost de 903 milioane lei, cu aproximativ 20% mai mare decat in 2006. Portofoliul de credite pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM) a ajuns la finalul anului trecut la 256 milioane lei, in urcare cu circa 127% fata de anul precedent. Creantele asupra institutiilor de credit erau la finalul anului trecut de 1,1 miliarde lei, in crestere de peste trei ori (cu 235%) fata de decembrie 2006."La aceasta evolutie a contribuit semnificativ marirea rezervei minime obligatorii stabilite de Banca Nationala a Romaniei (BNR), ca o consecinta a majorarii substantiale a depozitelor si a altor surse atrase de la clientela", se mentioneaza in comunicatul bancii.

Valoarea depozitelor si conturilor curente ale clientilor Citibank Romania s-a majorat constant pe parcursul ultimului an si a ajuns la finalul lui 2007 la 3 miliarde lei, in crestere de 84% fata de 2006. Totalul datoriilor catre clienti a ajuns la finalul anului trecut la 3,741 miliarde lei, reprezentand 90% din pasive. Fondurile proprii au crescut cu 26%, ajungand la 404 milioane lei. Rentabilitatea activelor (ROA) s-a imbunatatit anul trecut, ajungand la 2,44%, fata de 2,29% in 2006, in timp ce rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a crescut la 23,18% de la 19,19% in anul precedent.

Nivelul provizioanelor nete a crescut de asemenea, "datorita largirii semnificative a portofoliului de clienti pe parcursul anului trecut". Astfel, rata calculata drept provizioane nete in totalul portofoliului de credite a fost de 1,91%, fata de 0,77% in 2006. La sfarsitul anului trecut, Citibank Romania avea 618 angajati si isi desfasura activitatea prin 47 de unitati, dintre care opt sucursale de corporate banking si 39 de agentii CitiFinancial. Produsele de creditare pentru persoane fizice oferite prin intermediul diviziei CitiFinancial au fost puse la dispozitia clientilor si prin intermediul a 50 de centre de vanzari directe.

La finalul anului trecut, banca avea 97.040 clienti, dintre care 95.510 persoane fizice, 667 IMM-uri si 863 clienti companii mari, aproape dublul numarului de clienti din anul precent. Grupul financiar Citi este prezent din 1996 in Romania prin Citibank Romania SA si furnizeaza produse si servicii financiare companiilor nationale si internationale, companiilor mici si mijlocii, sectorului public, organizatiilor non-profit si persoanelor fizice. Citibank Romania detine in prezent opt sucursale destinate in principal clientilor persoane juridice si 39 de agentii CitiFinancial, prin care furnizeaza credite persoanelor fizice.

CitiFinancial dispune si de 668 de agenti de vanzari directe, din 50 de centre situate in intreaga tara.

Citeste tot articolul Citibank Romania si-a sporit anul trecut profitul net cu 45%, la 85 milioane lei

Citeste mai mult...

Banca centrala analizeaza posibilitatea de a acorda ratinguri companiilor care au luat credite de la banci, in cadrul propunerii de a include aceste imprumuturi printre garantiile acceptate de banca centrala atunci cand finanteaza institutiile de credit, a declarat, miercuri, un oficial BNR. Banca Nationala a Romaniei (BNR) ia in considerare, in prezent, includerea, printre garantiile pe care le accepta de la bancile care apeleaza la facilitatea de credit (sau credit lombard), a imprumuturilor catre companii din portofoliul respectivelor institutii de credit, in afara titlurilor de stat.

Decizia in acest caz ar trebui luata pana la sfarsitul acestui an, iar in calcul sunt luate creditele catre companiile cu o situatie financiara foarte buna, precum si calitatea portofoliului bancii."In cazul companiilor care nu sunt listate sau monitorizate de vreo agentie de evaluare financiara, banca centrala ar putea sa calculeze si ca acorde ratinguri. Extinderea bazei de garantii este prevazuta si de Banca Centrala Europeana", a mai declarat oficialul BNR. Extinderea garantiilor ar constitui o masura prin care BNR vine in ajutorul bancilor comerciale care au nevoie de lichiditate, in conditiile in care unele dintre acestea se confrunta cu o lipsa a titlurilor de stat, deoarece statul se imprumuta putin, in conditiile in care avea excedent bugetar dupa primele patru luni ale anului.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a avertizat, in repetate randuri, ca exista banci care vor avea nevoie de titluri de stat, recomandand un nivel de 10-15% din capitalurile proprii ale institutiilor de credit pentru acestea, pentru a se putea imprumuta de la banca centrala."Sunt unele banci care se afla intr-un cerc vicios, deoarece nu au titluri de stat si, in aceste conditii, noi le invitam sa faca un efort si sa apeleze la operatiunile repo. Acest lucru presupune atat eforturi de capitalizare, cat si eforturi de temperare a creditarii", declara guvernatorul BNR, cu aproximativ o luna in urma.

Multe dintre bancile de talie medie sau mai redusa din sistem au operat, in ultimele luni, cel putin cate o majorare semnificativa de capital. BNR cere, in prezent, o dobanda de 13,75% pe an bancilor care apeleaza la facilitatea de credit.

Citeste tot articolul BNR ar putea da ratinguri firmelor pentru a le accepta creditele ca garantii la finantarea bancilor

Citeste mai mult...

Membrii Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB) au hotarat, pe 15 mai, schimbarea denumirii asociatiei si o noua structura organizatorica, alcatuita dintr-un consiliu pentru leasing, un consiliu pentru creditul de consum si un comitet director, se arata in comunicatul ALB. Noua denumire a ALB este Asociatia Societatilor Financiare din Romania (ALB). Aceasta a fost aleasa ca urmare a extinderii, prin cooptarea de noi membri care au ca obiect de activitate creditul de consum, factoring-ul, creditul ipotecar si leasingul operational, se arata in comunicatul transmis, miercuri, de asociatie.

Functia de presedinte al consiliului pentru leasing este detinuta de Jean Claude Boloux - director general  BRD Sogelease IFN SA, cea de vicepresedinte de Bas Hoekstra - general manager la ING Lease Romania IFN SA, iar membri sunt Mihaela Mateescu - director general al Raiffeisen Leasing IFN SA, Claudiu Stanescu - director general al BCR Leasing IFN SA, Felicia Relenschi - general manager Motoractive IFN SA, Bogdan Cernescu - director general Immorent Romania IFN SA, Corina Iordache - managing director Volksbank Leasing Romania IFN SA, Adrian Alexe - director general Tiriac Leasing IFN SA si Anca Petcu - managing director Piraeus Leasing Romania IFN SA.

La consiliul pentru creditul de consum, functia de presedinte  e detinuta de Dragos Marinescu - director Provident Financial Romania IFN SA, iar membri sunt Stefan Coroianu - director general Estima Finance IFN SA, Laurentiu Visan - branch manager Finicredito IFN SA si Traian Baicu - director general TBI Credit IFN SA. Comitetul director al ALB reuneste presedintii celor doua consilii din subordine, impreuna cu secretarul general al asociatiei, Adriana Ahciarliu, si este coordonat de Jean Claude Boloux, in calitate de presedinte.

Principiul rotatiei anuale a presedintelui in exercitiu ramane valabil pentru structurile de conducere ale ALB, se mai arata in comunicatul ALB. Membrii ALB au aprobat la intrunire si admiterea in asociatie a Volvo Finans International. Asociatia Societatilor Financiare din Romania - ALB are acum 33 de membri si concentreaza 93% din piata de leasing si o cota semnificativa din segmentul creditului de consum, potrivit statisticilor asociatiei. Principalul obiect de activitate al acesteia este reprezentarea membrilor in relatia cu institutiile oficiale romanesti sau internationale.

ALB este afiliata la Federatia Europeana a Asociatiilor Societatilor de Leasing - Leaseurope.

Citeste tot articolul ALB si-a schimbat numele si structura organizatorica

Citeste mai mult...

Pentru circa 300.000 de clienti, angajatorii au virat sumele de doua ori catre administratorii de fonduri private obligatorii (pilon II) pe 20 mai din exces de zel, deoarece unele firme au depus declaratiile nominale de doua ori, a spus miercuri presedintele CNPAS, Mariana Campeanu."In urma cu cu cateva zile am anuntat ca un numar de cinci sau sase angajatori nu si-au depus declaratiile la timp si a fost o reactie neasteptat de buna", a mentionat Campeanu, care a adaugat ca pe 20 mai foarte multi angajatori s-au grabit sa depuna declaratiile nominale.

Ea a mentionat ca angajatorii trebuie sa constientizeze ca trebuie sa depuna declaratiile nominale la timp si corect."Vom verifica toti acei agenti economici care nu au depus declaratiile la timp si ii vom sanctiona luna de luna, pana cand se vor disciplina", a mai spus seful CNPAS. In ce priveste cele 961.355 de conturi goale, Campeanu a spus ca nu crede ca numarul acestora a fost o surpriza, in conditiile in care in urma cu patru luni estimase numarul acestora intre 700.000 si 1,5 milioane.

a a mentionat ca angajatorii trebuie sa constientizeze ca trebuie sa depuna declaratiile nominale la timp si corect."Vom verifica toti acei agenti economici care nu au depus declaratiile la timp si ii vom sanctiona luna de luna, pana cand se vor disciplina", a mai spus seful CNPAS. In ce priveste cele 961.355 de conturi goale, Campeanu a spus ca nu crede ca numarul acestora a fost o surpriza, in conditiile in care in urma cu patru luni estimase numarul acestora intre 700.000 si 1,5 milioane.

mentionat ca angajatorii trebuie sa constientizeze ca trebuie sa depuna declaratiile nominale la timp si corect."Vom verifica toti acei agenti economici care nu au depus declaratiile la timp si ii vom sanctiona luna de luna, pana cand se vor disciplina", a mai spus seful CNPAS. In ce priveste cele 961.355 de conturi goale, Campeanu a spus ca nu crede ca numarul acestora a fost o surpriza, in conditiile in care in urma cu patru luni estimase numarul acestora intre 700.000 si 1,5 milioane.

Citeste tot articolul Unii angajatori au platit de doua ori contributia pe pilonul II din exces de zel

Citeste mai mult...

Aproape 34.000 de noi aderenti la sistemul de pensii private obligatorii au fost inregistrati de Casa Nationala de Pensii dupa incheierea campaniei de aderare initiala, care nu au fost inca validati de CNPAS, a spus miercuri presedintele CNPAS, Mariana Campeanu."CNPAS a inregistrat 33.774 noi aderenti, care nu au fost inca validati", a mentionat Campeanu, care a adaugat ca cifra indica faptul ca tendinta este una pozitiva. Totalul sumelor virate de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) este de 88,19 milioane lei (24,13 milioane euro), valoarea medie pe asigurat fiind de 7,55 euro.

Primele viramente catre fondurile de pensii obligatorii, aferente lunii martie, au fost facute pe 20 mai. Primele trei fonduri de pensii private obligatorii, care au primit cea mai mare parte a viramentelor (70%), acumuleaza si cea mai mare parte (65,5%) a conturilor goale, respectiv 629.900 din totalul de 961.355 conturi goale pe pilonul II."Din totalul conturilor goale, 65% au fost reprezentate de participantii fara venit, 35.000 au fost reprezentate de concediile de materitate, iar pentru restul conturilor goale nu au fost depuse declaratii nominale", a mentionat Doru Frunzulica, membru in Consiliul Comsiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

El a mai spus ca, pentru acest an, suma virata catre fondurilor de pensii va fi de 250-300 milioane euro. Presedintele CSSPP, Mircea Oancea mentionase, in urma cu cateva zile, aceleasi cifre pentru valoarea incasarilor fondurilor in 2008 si estimase ca valoarea contributiilor la fondurile de pensii va creste la 600-700 milioane euro in 2009.

l a mai spus ca, pentru acest an, suma virata catre fondurilor de pensii va fi de 250-300 milioane euro. Presedintele CSSPP, Mircea Oancea mentionase, in urma cu cateva zile, aceleasi cifre pentru valoarea incasarilor fondurilor in 2008 si estimase ca valoarea contributiilor la fondurile de pensii va creste la 600-700 milioane euro in 2009.

Citeste tot articolul Aproape 34.000 de noi aderenti si-au ales un fond de pensii obligatorii

Citeste mai mult...

Orange si Nokia au anuntat astazi semnarea unui parteneriat strategic international prin care extind acordul initial semnat de cele doua companii in februarie 2008. Cei doi lideri au incheiat un parteneriat pe 3 ani, care prevede adaugarea a 10 noi telefoane Nokia in gama Orange Signature si includerea muzicii intr-o oferta combinata de jocuri, publicitate, harti si servicii bazate pe localizare. Orange si Nokia au decis sa lanseze o gama de servicii multimedia integrate, disponibile pe noile modele de telefoane Nokia care vor fi lansate pe 9 piete mari, in a doua jumatate a anului 2008.

Initiativa are scopul de a incuraja utilizarea serviciile de divertisment mobil digital. Parteneriatul strategic prevede accesul direct al clientilor in Orange Music Store, la jocurile Orange si NGage, precum si la hartile Nokia. In cadrul programului Orange Signature, toate serviciile vor fi integrate in cunoscuta interfata Orange, astfel incat informatiile si divertismentul vor fi accesibile printr-un singur click.

nitiativa are scopul de a incuraja utilizarea serviciile de divertisment mobil digital. Parteneriatul strategic prevede accesul direct al clientilor in Orange Music Store, la jocurile Orange si NGage, precum si la hartile Nokia. In cadrul programului Orange Signature, toate serviciile vor fi integrate in cunoscuta interfata Orange, astfel incat informatiile si divertismentul vor fi accesibile printr-un singur click.

ativa are scopul de a incuraja utilizarea serviciile de divertisment mobil digital. Parteneriatul strategic prevede accesul direct al clientilor in Orange Music Store, la jocurile Orange si NGage, precum si la hartile Nokia. In cadrul programului Orange Signature, toate serviciile vor fi integrate in cunoscuta interfata Orange, astfel incat informatiile si divertismentul vor fi accesibile printr-un singur click.

Citeste tot articolul Orange si Nokia anunta semnarea unui parteneriat strategic international in domeniul serviciilor mob

Citeste mai mult...

Compania Romstal Leasing IFN S. A. a finantat, in primele patru luni ale anului 2008, 1.850 de contracte in valoare totala de 77,5 milioane euro, in crestere cu 44% fata de aceeasi perioada a anului trecut, se arata intr-un comunicat de presa remis BankNews.ro."Factorul de baza care a generat aceasta crestere este evolutia foarte buna a segmentului de leasing pentru echipamente. In doar patru luni, acest segment a depasit 12,4 milioane de euro din totalul finantarilor Romstal Leasing, de trei ori mai mult fata de aceeasi perioada din 2007.

Aceasta evolutie este cu atat mai spectaculoasa cu cat per total in anul 2007 contractele din segmentul de echipamente s-au cifrat la 17,3 milioane de euro", a declarat Ionut Chirila, directorul de marketing al Romstal Leasing. Echipamentele, sursa cresterii. In portofoliul companiei autoturismele detin o pondere de 32%, autovehiculele comerciale 45%, echipamentele 17%, imobilele 5,5%, iar motocicletele 1%. Cea mai mare crestere s-a inregistrat pe segmentele autovehiculelor si echipamentelor. Peste 60% din totalul echipamentelor finantate au fost destinate sectorului constructiilor.

Motivul principal al acestei evolutii il reprezinta oferta foarte buna de finantare - perioada de finantare de pana la 7 ani cu un avans minim de 5% si o perioada de gratie de 3 luni. Evolutie constanta pentru leasingul imobiliar. Evolutia leasingului imobiliar s-a pastrat in aceeasi parametri ca si in 2007. In primele 4 luni din 2008 Romstal Leasing a incheiat contracte de leasing imobiliar in valoare de 5,9 milioane de euro, avand ca obiect in principal imobile rezidentiale si terenuri. Asteptarile pentru 2008.

Romstal Leasing mizeaza in continuare pe segmentul echipamentelor si al vehiculelor comerciale, avand in vedere potentialul ridicat al acestor piete in 2008. In ceea ce priveste nivelul dobanzilor practicate, Romstal Leasing a revizuit la inceputul lunii februarie politica dobanzilor practicate si acorda finantari cu o dobanda incepand de la 7,25% p.a. Pentru acest an Romstal Leasing are in plan deschiderea a 5 noi birouri locale, alaturi de cele 32 existente in prezent.

Citeste tot articolul Romstal Leasing: contracte in valoare totala de 77,5 milioane euro in primele 4 luni ale anului

Citeste mai mult...

Adriean Videanu vrea sa instituie o taxa denumita "taxa municipala pe apa uzata", noteaza Cotidianul. Pe langa taxa pe apa de ploaie, bucurestenii vor mai plati inca o taxa. Primaria Capitalei vrea sa recupereze datoriile facute de institutie, pentru reabilitarea Statiei de epurare a Municipiului Bucuresti Glina, prin instituirea unei noi taxe pe apa care se scurge in canal. "Reabilitarea statiei de eupurare este finantata din surse multiple. 9,93% dintr-un imprumut contractat cu BEI, 11,97% dintr-un imprumut contractat cu BERD, 3,48% de la bugetul de stat si 54,62% din Fonduri ISPA.

In vederea rambursarii imprumuturilor incheiate cu BEI si BERD este necesara constituirea unui fond pentru recuperarea serviciului datoriei publice prin instituirea unei taxe municipale pe apa uzata", se precizeaza in proiectul de hotarare elaborat de expertii Primariei Capitalei. Potrivit actului, taxa va fi perceputa persoanelor fizice si juridice care beneficiaza de serviciile de canalizare furnizate de Apa Nova, concesionarul serviciului de apa si canal al Capitalei. Acesta fiind cel care va colecta aceasta taxa.

"Concesionarul va fi indreptatit sa primeasca o remuneratie anuala pentru colectare care va fi facturata separat si anual concedentului. Remuneratia initiala este de 118.000 lei fara TVA daca suma maxima care trebuie colectata este mai mica de 12.336.000 de lei pe an, plus un procent de unu la suta (1%) din suma suplimentara colectata daca aceasta suma este mai mare sau egala cu 12.336.000 de lei", se precizeaza in proiectul de hotarare. Taxa va intra in vigoare dupa doua luni de la data la care proiectul de hotarare va fi votat de catre consilierii generali si va fi perceputa pana la plata integrala a sumelor datorate de catre concedent conform imprumuturilor.

Concesionarul va fi indreptatit sa primeasca o remuneratie anuala pentru colectare care va fi facturata separat si anual concedentului. Remuneratia initiala este de 118.000 lei fara TVA daca suma maxima care trebuie colectata este mai mica de 12.336.000 de lei pe an, plus un procent de unu la suta (1%) din suma suplimentara colectata daca aceasta suma este mai mare sau egala cu 12.336.000 de lei", se precizeaza in proiectul de hotarare. Taxa va intra in vigoare dupa doua luni de la data la care proiectul de hotarare va fi votat de catre consilierii generali si va fi perceputa pana la plata integrala a sumelor datorate de catre concedent conform imprumuturilor.

Citeste tot articolul Facturile de apa ale bucurestenilor vor fi incarcate cu o noua taxa

Citeste mai mult...

Romania a avut, in martie, cea mai mare crestere a comenzilor industriale din UE, comparativ cu luna februarie, si s-a plasat pe locul sase in privinta evolutiei anuale, unde Bulgaria ocupa prima pozitie, cu o crestere anuala a comenzilor de 20,8%, potrivit biroului european de statistica, Eurostat. In luna martie, comenzile industriale au crescut in sase state UE si au scazut in 12, comparativ cu luna anterioara. Cea mai mare crestere a comenzilor s-a inregistrat in Romania, de 9,9%. Tara noastra a fost urmata de Spania, care a primit cu 5,4% mai multe comenzi fata de februarie.

Comenzile au scazut cel mai mult in Danemarca, 10,2%, in Franta, 6,8% si in Estonia, 6,6%. Comenzile noi pentru echipamente de transport au crescut, in martie, fata de luna anterioara, cu 0,5% in zona euro, dar au scazut cu 1,7% in UE. Comenzile pentru echipamente electrice si electronice au urcat cu 0,1% in zona euro, dar au scazut cu 0,5% in UE. Pentru produse chimice, comenzile au scazut cu 0,4% in zona euro si cu 2% in UE. Comenzile de produse din metal au fost cu 1,3% mai putine in zona euro, in timp ce in UE ele au crescut cu 1,6%.

Productia de utilaje si echipamente a primit cu 1,4% mai putine comenzi in zona euro si cu 0,2% in UE, iar comenzile pentru produse textile au scazut cu 3,6% in zona euro, dar au urcat cu 0,5% in Uniune. In privinta evolutiei anuale, martie 2008 fata de martie 2007, comenzile noi pentru echipamente de transport au crescut cu 3,6% in zona euro si cu 5,1% in UE. Produsele chimice au inregistrat o scadere a comenzilor de 1,5% in zona euro si de 0,4% in UE, in timp ce produsele din metal au scazut in ambele zone cu 2,7%.

Comenzile pentru echipamente si utilaje a scazut cu 4,6%, respectiv cu 1,9%, iar echipamentele electrice si electronice au coborat, ca numar de comenzi, cu 4,7% in zona euro si cu 5,1% in UE. Comenzile pentru produse textile au scazut cel mai mult, atat in zona euro, cat si in randul statelor membre, cu 14,5%, respectiv 13,6%. Cea mai mare crestere anuala a comenzilor a marcat Bulgaria, de 20,8%, urmata la mare distanta de Slovacia, 9,3%, Lituania, 8,6% si Spania, 8,5%. In Grecia, Olanda si Suedia, comenzile au scazut cu 10,4%, 9,1%, respectiv 8,8%.

In februarie, fata de prima luna a anului, Romania se plasa pe locul sapte in UE la numarul de comenzi noi primite in industrie, cu o crestere de 2,6%, potrivit Eurostat.

Citeste tot articolul Romania a inregistrat, in martie, cea mai mare crestere a comenzilor industriale din UE

Citeste mai mult...

Compania de asigurari Asirom, detinuta de Vienna Insurance Group (VIG), a investit aproape un milion de euro intr-o campanie de schimbare a imaginii, care va presupune in special cheltuieli de publicitate, a declarat joi directorul general al societatii, Boris Schneider. Campania de schimbare a imaginii Asirom, care va dura doua luni, va fi implementata de agentia de publicitate LMA International si va consta in difuzarea de reclame in mass-media, cat si in alte modalitati de promovare. Schimbarea imaginii vine dupa preluarea companiei de catre grupul austriac de asigurari Vienna Insurance Group, care detine in mod direct si indirect 99,9% din capitalul social.

Vienna Insurance Group mai controleaza in mod direct in Romania companiile Omniasig, unde detine 97,78% din actiuni, si Unita, cu 99,99% din titlurile societatii si, indirect, Omniasig Asigurari de Viata si Agras. Omniasig Asigurari de Viata este controlata, printr-o detinere de 50%, de Omniasig, iar Unita detine la Agras o participatie majoritara de 75,7%. De asemenea, in urma unei intelegeri cu conationalii de la Erste Bank, Vienna Insurance Group a preluat, la sfarsitul lunii martie, afacerile de asigurari ale bancii austriece, inclusiv cele de pe piata romaneasca.

Astfel, VIG a preluat participatiile majoritare in cadrul BCR Asigurari de Viata si BCR Asigurari de la Banca Comerciala Romana (BCR), subsidiara romaneasca a Erste Bank. Asirom si-a propus sa obtina un profit de 7 milioane euro in 2008, sa isi majoreze cota de piata si sa isi sporeasca nivelul primelor brute subscrise cu 30%, comparativ cu anul precedent. In 2007, Asirom a inregistrat un volum al primelor brute de 180 milioane euro. Asirom a avut anul trecut pierderi de 31,8 milioane lei, dupa castigul de 14 milioane lei din 2006.

Compania a hotarat sa acopere pierderile afisate in 2007 din profiturile ce ar urma sa fie obtinute pe segmentele de asigurari generale si de viata in urmatorii cinci ani.

Citeste tot articolul Asirom a investit aproape un milion de euro in schimbarea imaginii, dupa preluarea de catre VIG

Citeste mai mult...

Pretul gazelor nu va creste pana la 1 iulie, a declarat, joi, ministrul de Finante Varujan Vosganian, precizand, insa, ca dupa aceasta data lucrurile s-ar putea schimba in functie de evolutia preturilor de pe pietele internationale si de conditiile interne."Pana la 1 iulie nu vom scumpi gazele. Dupa aceasta data, in functie preturile de pe piata internationala, dar si de conditiile interne vom lua o decizie", a spus ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. Seful Finantelor a precizat ca pretul gazelor naturale livrate consumatorilor romani a crescut din ianuarie 2007, pana in prezent, cu doar 6%, in timp ce preturile internationale au crescut cu 70%.

Ministrul mai spune ca Distrigaz Sud si E. ON Gaz nu au de ce sa se planga. "Anul trecut, nicio companie de distributie de gaze nu a avut pierderi. Dimpotriva, au avut un profit si inca unul considerabil", a spus Vosganian. Varujan Vosganian a criticat si politica de preturi a Petrom. El a apreciat ca preturile ridicate ale carburantilor comercializati de Petrom reprezinta o "sfidare" si sunt mai mari decat cele practicate de state. "Preturile fara taxe sunt cele mai mari din Europa", a spus minstrul Economiei.

Cei doi distribuitori de gaze solicita o majorare a preturilor cu 18%-19% de la 1 iulie, motivand cresterea tarifelor de import. Distribuitorii de gaze sustin ca inregistreaza pierderi din cauza ca preturile nu au crescut."Distrigaz Sud a solicitat ANRE in luna martie o crestere a pretului gazelor cu 12% de la 1 aprilie. Dar alte costuri cresc in continuare. Si pana la 1 iulie, ar fi necesara o crestere cu cate doua procente in fiecare luna, deci cu 18% din 1 iulie. Noi am inregistrat pierderi de 80 milioane lei in primul trimestru al acestui an din cauza intarzierii modificarii de catre reglementator a pretului gazelor, de la 1 februarie, in loc de 1 ianuarie, dar si din cauza ca majorarea operata atunci, de 8,5 procente, nu este suficienta pentru noi", a declarat marti, in cadrul unei conferinte de presa, directorul financiar si juridic al companiei, Pierre Parvex.

La randul lor, oficialii E. ON Gaz Romania sustineau, in 8 aprilie 2008, ca ar fi necesara o crestere a pretului gazelor cu 19% incepand de la 1 iulie 2008 si ca distribuitorul a avut pierderi de 45 milioane lei in primul semestru al anului, din cauza amanarii scumpirii gazelor. Presedintele Consiliului de Administratie E. ON Gaz Romaia, Achim Saul, spunea la acea data ca majorarea de pret din februarie 2008 (n.r- cu 8,5%) nu a fost suficienta pentru a acoperi costurile tot mai ridicate de achizitie a gazelor naturale ale companiei.

Potrivit acestuia, in cazul in care aujstarile de pret sunt insuficiente, riscul de a inregistra un venit net negativ in 2008 este foarte mare. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a luat decizia de a nu opera nicio modificare a pretului gazelor naturale la 1 aprilie 2008 si, potrivit autoritatii, acest lucru ar fi posibil abia de la 1 iulie 2008, conform unui comunicat transmis de reglementator la 31 martie 2008. Ultima majorare a pretului gazelor a avut loc la 1 februarie, cand pretul acestora a crescut cu 8,5%.

Citeste tot articolul Vosganian nu exclude cresterea pretului la gaze de la 1 iulie 2008

Citeste mai mult...

Grupul UniCredit si divizia Ergo a Munich Re au lansat pe piata romaneasca o societate mixta, Ergo Asigurari de Viata, care va vinde polite de asigurare incepand din al doilea trimestru al acestui an, a spus presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank, Rasvan Radu. Compania germana de asigurari Ergo Versicherungsgruppe este controlata in proportie de 93,7% de grupul de reasigurari Munich Re. Unicredit Grup a dorit, de altfel, sa incheie un parteneriat de bancassurance la nivel global cu Ergo, nu numai regional, care consta in colaborarea pe zona asigurarilor de viata, generale si produse de pensii, iar modul de cooperare este o companie mixta locala."Am observat ca ne lipsesc o serie de produse din portofoliu, printre care produsele de asigurari si real estate", a declarat Radu, care a mentionat ca UniCredit a preferat sa nu inceapa acest tip de afacere de la zero."Ne-am hotarat la nivel de grup sa incheiem parteneriate cu diferiti parteneri, care sa dispuna de astfel de produse si sa se foloseasca de reteaua noastra de produse la nivel local", a adaugat presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank.

Pe segmentul de asigurari, grupul UniCredit incheiat un parteneriat cu grupul Munch Re pentru zona Europei Centrale si de Est si cu alte societati pentru restul ariei de raspandire la nivel mondial."Este un an de orientare strategica, in care am dorit sa lansam la nivel de grup activitatea de bancassurance, motiv pentru care apare cu atat mai stringent in cazul turbulentelor de pe pietele internationale", a precizat Radu. El a mai spus ca UniCredit simte nevoia de a optimiza folosirea capitalului si de a spori veniturile din comisioane, astfel incat sa creasca doi indicatori importanti la nivel de grup, si anume veniturile pe active ponderate de risc si valoarea economica adaugata.

Din aceste motive, la nivelul UniCredit a fost decis un proces de selectare a unor societati de asigurari, cu care grupul sa lucreze la nivel mondial, fiind preferati actionarii grupului."Am purtat negocieri lungi, care s-au concretizat cu un parteneriat incheiat in mai 2007 cu trei actionari, respectiv Munich Re, Allianz si Aviva. In Europa Centrala si de Est, am ales ca partener principal Munich Re si ca urmare a cooperarii cu HVB", a mai spus Radu. Asiguratorul Ergo, prezent in 26 de tari din Europa si Asia, a obtinut anul trecut venituri din prime brute subscrise de peste 17 miliarde euro, nivel care o plaseaza in randul marilor societati de asigurare din Germania si din Europa.

Ergo este liderul pietei europene pe segmentele de asigurari de sanatate si pentru cheltuieli legale.

Citeste tot articolul UniCredit si Munich Re intra pa piata romaneasca a asigurarilor de viata printr-o companie mixta

Citeste mai mult...

Pretul alimentelor va ramane ridicat in urmatorii zece ani, comparativ cu standardele istorice, insa vor scadea semnificativ de la nivelul maxim din prezent, arata un raport ce va fi publicat saptamana viitoare de OECD si de Organizatia pentru Alimente si Agricultura din cadrul ONU, scrie Reuters. Raportul nu va fi linistitor pentru unele dintre cele mai sarace state din lume, afectate deja in acest an de revolte si de proteste legate de scumpirea materiilor prime alimentare, precum orezul. Raportul va nelinisti nici persoanele sarace din zonele urbane ale tarilor dezvoltate, precum si pe responsabilii cu politica monetara din tarile ce se straduiesc sa controleze inflatia.

Intre 2008 si 2017, cresterea cererii va continua sa mentina preturile peste nivelul istoric, chiar daca se vor situa sub valorile maxime din prezent, concluzioneaza raportul intocmit de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) si de Organizatia pentru Alimente si Agricultura din cadrul ONU, potrivit unui sumar al documentului. Raportul integral va fi publicat pe 29 iunie, insa sumarul continea multe dintre elementele principale."In medie, in urmatorii zece ani, preturile nominale pentru cereale, orez si seminte uleioase sunt estimate sa fie cu 35-65% mai mari decat media din ultimii zece ani", precizeaza documentul."Preturile in termeni reali sunt estimate sa fie cu 10-35% mai mari decat in decada anterioara".

Preturile pentru multe dintre aceste marfuri s-au dublat intre 2005 si 2007 si au continuat sa creasca in 2008, precizeaza raportul. In ceea ce priveste impactul asupra tarilor in curs de dezvoltare, concluzia raportului a fost sumbra: "Pentru persoanele sarace din mediul urban si pentru principalele economii emergente importatoare de alimente, impactul va fi puternic negativ, pentru ca vor trebui sa aloce o parte si mai mare din veniturile modeste pentru cumpararea de alimente". Fiecare scumpire de 10% a cerealelor, printre care si orezul, a adaugat 4,5 miliarde dolari facturii pentru alimente in tarile care sunt importatoare nete de astfel de marfuri, precizeaza documentul.

returile pentru multe dintre aceste marfuri s-au dublat intre 2005 si 2007 si au continuat sa creasca in 2008, precizeaza raportul. In ceea ce priveste impactul asupra tarilor in curs de dezvoltare, concluzia raportului a fost sumbra: "Pentru persoanele sarace din mediul urban si pentru principalele economii emergente importatoare de alimente, impactul va fi puternic negativ, pentru ca vor trebui sa aloce o parte si mai mare din veniturile modeste pentru cumpararea de alimente". Fiecare scumpire de 10% a cerealelor, printre care si orezul, a adaugat 4,5 miliarde dolari facturii pentru alimente in tarile care sunt importatoare nete de astfel de marfuri, precizeaza documentul.

Citeste tot articolul Pretul alimentelor va ramane ridicat in urmatorul deceniu

Citeste mai mult...

Romania trebuie sa stimuleze intrarea de noi firme pe piata si iesirea firmelor ineficiente ca principala masura pentru cresterea productivitatii, a declarat Paloma Anos Casero, economist in cadrul Bancii Mondiale. Principalii factori care determina cresterea productivitatii sunt, potrivit Bancii Mondiale, eficienta firmelor de pe piata, realocarea - sau miscarea angajatilor de la o companie la alta - si intrarile nete, care reprezinta diferenta dintre intrarile de noi firme pe piata si iesirile celor ineficiente.

Potrivit raportului "Descatusarea proprietatii - cresterea productivitatii in Europa Rasariteana si fosta Uniune Sovietica", statele din regiune care si-au inceput mai devreme reformele si au aderat la UE in 2004, precum Polonia sau Ungaria, au o crestere a productivitatii determinata in proportie de 70% de eficienta firmelor din piata, in proportie de 10% de realocare si de 20% de intrarile nete de firme. Datele analizate de Banca Mondiala pentru acest raport pentru perioada 1999-2005 arata ca, in Romania, desi eficienta in firme genereaza o productivitate a muncii la un nivel similar statelor mai dezvoltate din regiune, de peste 70%, restul avansului este generat prea putin de intrarile nete de firme, in proportie de doar 5%, restul de 25% din cresterea productivitatii provenind din realocare.

Statele care au inceput tarziu procesul de reformare a economiei, precum Turcia, au o crestere a productivitatii muncii venita in proportie de 50% din interiorul firmelor, de 10% din intrari nete si o pondere mare a realocarii, de 40%. Aceasta structura indica o contributie limitata la cresterea productivitatii a intrarilor de noi firme pe piata si a iesirii celor invechite, ceea ce poate sugera ca exista inca probleme de concurenta in piata. Romania se afla intre cele doua grupe, a tarilor cu reforme mai avansate si a celor intarziate."Aceste ponderi variaza in functie de perioadele analizate, insa Romania trebuie sa faca eforturi pentru a stimula intrarea de noi firme pe piata, iar aderarea la Uniunea Europeana in 2007 este benefica, deoarece pune presiuni de ridicare a barierelor pentru companii si de simplificare a procedurilor de intrare pe piata", a spus Paloma Anos Casero, economist principal in cadrul sectorului de reducere a saraciei si management economic al Bancii Mondiale.

In perioada 1999-2005, productivitatea la nivel macroeconomic, pe sectoare si la la nivelul firmelor a crescut in Romania cu 4,77%, potrivit Bancii Mondiale. In prezent, principalele provocari pentru Romania sunt stabilitatea macroeconomica, imbunatatirea calitatii muncii si dezvoltarea financiara, pe de o parte prin largirea accesului firmelor mici si mijlocii la finantare, iar pe de alta parte prin dezvoltarea de catre banci a unor produse financiare special adaptate nevoilor firmelor.

Citeste tot articolul Intrarea si iesirea firmelor din piata contribuie prea putin la cresterea productivitatii in Romania

Citeste mai mult...

Cel mai mare colector de taxe din spatiul "dot.com" nu da nici un cent din buzunar corespondentilor de presa din Irak. Ia cu voluptate din stanga si din dreapta continut documentat si furnizat de presa traditionala fara sa dea mare lucru la schimb. "Google promoveaza o presa prea libera si este, astfel, cel din urma dusman al jurnalismului", se lamenteaza Roben Farzad, jurnalist la "BusinessWeek". Convergenta digitala si migratia spre online sunt, fara indoiala, fraze pompoase care nu lipsesc din recentele rapoarte anuale care iau pulsul mass-media.

"In ceea ce priveste insa jurnalismul, aceste constatari aduc dupa ele falimentul", spune Fazard. "Argumentul ca enormul cost al documentarii jurnalistice ar putea fi amortizat prin publicitatea online sau prin banii oferiti de Google in schimbul unui motor de cautare in coltul paginii web este de-a dreptul idiot", o spune si Craig Moffett, analist in cadrul companiei Bernstein Research. Nu ca celor de la Google le-ar pasa vreun pic de acest lucru, puncteaza Farzad: "Nu mai departe de anul viitor, Google va detine jumatate din piata de publicitate online, estimata la peste 50 de miliarde de dolari.

Pentru fiecare dolar provenit din publicitatea pe care o afiseaza, Google nu ofera aproape nimic la schimb furnizorilor de continut. Desi trage imense foloase din intregul proces, Google nu vireaza nici un penny pentru a proteja corespondentii din Bagdad si nici nu plateste nota de plata unui reporter cand merge la un interviu". Jurnalistul mai aminteste ca anul trecut s-a petrecut cea mai mare reducere de personal din mass-media din SUA ultimilor treizeci de ani, "iar versiunile publicatiilor se chinuiesc inca sa absoarba aceasta mana de lucru pusa pe liber.

Veniturile din publicitate si valorile de piata ale ziarelor si revistelor americane au fost efectiv anexate de catre Google". Iar "insulta maxima" oferita exemplu de Farzad sunt cei 1,7 miliarde de dolari, platiti de motorul de cautare pentru achizitionarea YouTube, suma echivalenta cu jumatate din valoarea publicatiei "New York Times".

Citeste tot articolul Google, cel mai mare inamic al jurnalismului

Citeste mai mult...

Vina pentru criza financiara este a bancilor, care si-au asumat prea multe riscuri in imprumuturile ipotecare, a declarat, intr-un interviu acordat ziarului El Pais, miliardarul american Warren Buffett, citat de Reuters."Bancile s-au expus prea mult, si-au asumat prea multe riscuri", a spus Buffett. "Este vina lor. Nu e nevoie sa acuzam pe nimeni altcineva", a adaugat el. Buffett, considerat de revista Forbes cel mai bogat om din lume, a spus ca el crede ca situatia de pe pietele financiare nu se va mai inrautati."Nu cred ca situatia se va inrautati pe pietele financiare.

Conditiile generale din mediul de afaceri se vor inrautati, insa doar pentru scurt timp", a estimat Buffett, care a spus ca nu stie cand se va schimba aceasta tendinta. Buffett a acordat interviul, publicat duminica de ziarul El Pais, cu ocazia unei vizite recente la Madrid, in cadrul unui turneu european - care include Elvetia, Germania, Italia si Spania - pentru cautarea de noi investitii. Buffett a spus ca scopul calatoriei este de a face mai cunoscuta investitorilor europeni compania sa Berkshire Hathaway Inc., care are participatii la o gama variata de companii, de la American Express la Coca-Cola.

Warren Buffett a spus ca vrea ca proprietarii unor afaceri sa se gandeasca la el atunci cand vor sa vanda."Vrem sa cumparam companii mari care au castiguri inainte de impozitare de cel putin 50 de milioane de euro (78,6 milioane dolari), iar in Europa exista mai multe astfel de companii decat in alte parti ale lumii", a spus Buffett. Miliardarul american nu a vrut sa spuna insa ce companii ii atrag atentia in mod special, dar a precizat ca nu il intereseaza afacerile cu probleme.

arren Buffett a spus ca vrea ca proprietarii unor afaceri sa se gandeasca la el atunci cand vor sa vanda."Vrem sa cumparam companii mari care au castiguri inainte de impozitare de cel putin 50 de milioane de euro (78,6 milioane dolari), iar in Europa exista mai multe astfel de companii decat in alte parti ale lumii", a spus Buffett. Miliardarul american nu a vrut sa spuna insa ce companii ii atrag atentia in mod special, dar a precizat ca nu il intereseaza afacerile cu probleme.

Citeste tot articolul Warren Buffett: bancile sunt de vina pentru criza creditelor

Citeste mai mult...

Piata bauturilor racoritoare va creste anul acesta cu 15%, in conditiile in care valoarea acesteia a atins anul trecut cifra de 10 miliarde de lei, a declarat secretarul general al Asociatiei Nationale a Bauturilor Racoritoare (ANBR), Angela Preoteasa. Potrivit ANBR, comparativ cu celelalte state comunitare, piata de profil din Romania este caracterizata de rata mare de crestere a consumului. "Consumul per capita la majoritatea tipurilor de produse racoritoare este mai mic comparativ cu alte state membre UE, insa ratele de crestere a consumului sunt mai mari", a precizat Preoteasa.

In ce priveste tipul de bautura racoritoare care a cunoscut cea mai mare rata de crestere pe piata autohtona, reprezentantii ANBR au indicat ceaiurile reci. "Rata de crestere a ceaiurilor reci este cea mai mare, respectiv de 200-300% de la an la an. Tot din punct de vedere al ratei, ceaiurile sunt urmate de apa minerala, crestere favorizata de cresterea temperaturilor medii anuale". Referitor la perspectivele de dezvoltare a pietei bauturilor racoritoare, reprezentantii asociatiei a spus ca "toti marii producatori si-au extins sau sunt in curs de extindere a capacitatilor de productie pentru a raspunde cererii permanent in crestere de bauturi racoritoare".

Principalii jucatori internationali de pe piata de profil sunt Coca Cola, Pepsi Cola, Maspex Tymbark, Pfanner, Parmalat, Eckes Granini, in timp ce piata locala este reprezentata de European Drinks, Romaqua si Biborteni.

rincipalii jucatori internationali de pe piata de profil sunt Coca Cola, Pepsi Cola, Maspex Tymbark, Pfanner, Parmalat, Eckes Granini, in timp ce piata locala este reprezentata de European Drinks, Romaqua si Biborteni.

Citeste tot articolul Piata bauturilor racoritoare va creste anul acesta la 11,5 miliarde de lei

Citeste mai mult...

Din aceasta luna, Indaco Systems - furnizor de produse si servicii software de informare legislativa - si Libra Bank - Banca Profesiilor Liberale - demareaza un parteneriat comercial prin dezvoltarea unui produs dedicat in special juristilor si contabililor: cardul Libra Mix Indaco, se arata intr-un comunicat de presa remis BankNews.ro. Specialistii profesiilor liberale din sectorul juridic si financiar-contabil care utilizeaza solutiile Indaco vor putea plati mai usor contravaloarea serviciilor prestate lunar, utilizand cardul Libra Mix Indaco.

Totodata, clientii Libra Bank care isi desfasoara activitatea in aceste domenii si care vor dori sa opteze pentru solutiile Indaco vor avea acces la beneficiile noului card. Libra Mix Indaco este un card de debit cu componenta de economisire si overdraft, embosat, sub brand comun, care poate fi utilizat atat in tara, cat si in strainatate sau pentru plati pe Internet. Libra Bank va plati periodic, de pe cardul Libra Mix Indaco, contravaloarea serviciilor prestate de Indaco pentru clientii ei, pe baza facturilor primite in copie de banca de la prestator, grija clientului fiind sa aiba in permanenta bani pe card. Pe cardul emis gratuit de banca si activat cu instiintarea Indaco, Libra Bank depune in avans cei 55 RON, ca bonus pentru orice comenzi ulterioare ale clientului adresate catre Indaco.

Apoi, Indaco transmite periodic facturile aferente serviciilor prestate pentru clientul respectiv, iar Libra Bank debiteaza contul clientului conform facturilor respective.

poi, Indaco transmite periodic facturile aferente serviciilor prestate pentru clientul respectiv, iar Libra Bank debiteaza contul clientului conform facturilor respective.

Citeste tot articolul Libra Bank si Indaco Systems au lansat un card pentru juristi si contabili

Citeste mai mult...

Pietele financiare incep sa-si revina, multumita actiunilor coordonate desfasurate de Federal Reserve si de alte mari banci centrale pentru a atenua stramtorarea din pietele monetare, a declarat luni un inalt oficial al Trezoreriei americane, citat de Reuters. Secretarul pentru afaceri internationale din cadrul Trezoreriei americane, Clay Lowery, a declarat in cadrul unui discurs ca Statele Unite au actionat rapid in aplanarea problemelor generate de cresterea numarului de credite ipotecare neperformante, urmand regulile invatate in timpul celorlalte crize financiare.

Printre crizele anterioare se numara falimentele bancilor de economii americane de la sfarsitul anilor 1980 si inceputul anilor 1990, precum si spargerea "bulei bursiere" din Japonia, ce a dus la un deceniu de crestere stagnanta si deflatie. Vorbind in fata Clubului Corespondentilor Straini din Japonia, Lowery a spus ca marile banci ale lumii au anuntat prompt pierderile din criza creditelor ipotecare cu grad de risc ridicat, ce s-au ridicat la peste 300 miliarde dolari, si au efectuat majorari de capital de peste 200 miliarde dolari."Lectia invatata din falimentele bancilor noastre, precum si a celor din Japonia, Suedia si alte tari, ne-au ajutat sa modelam reactia de politica monatara la actuala criza financiara din Statele Unite", a explicat acesta."Principiul dupa care ne-am ghidat a fost minimizarea impactului asupra economiei reale, prin urmarea actiunea a fost prompta si decisiva".

Insa Lowery a mai spus ca problemele din piata din ultimele noua luni nu au fost un motiv pentru a incetini reformele de inovatie in sectorul financiar, ce ar duce numai la o incetinire a cresterii economice."O crestere economica puternica si sustinuta, in special in actualul context economic, depinde de piete financiare eficiente, competitive si inovative", a mai spus Lowery. Acesta a solicitat Japoniei sa emita semnale clare ca este deschisa la investitiile straine, spunand ca acest stat a beneficiat de investitii masive de portofoliu, insa este cu mult in urma altor tari din punct de vedere al investitiilor straine directe."Unii investitori sunt ingrijorati ca Japonia ar putea sa nu fie ferm hotarata sa atraga investitii straine directe.

Este important, prin urmare, ca Japonia sa transmita clar mesajul ca este deschisa pentru investitiile straine, in special intr-o perioada in care regimurile deschise se confrunta cu presiuni protectioniste", a mai spus Lowery.

Citeste tot articolul Pietele financiare incep sa-si revina, potrivit Trezoreriei americane

Citeste mai mult...

"Cresterea dramatica a preturilor imobilelor de lux nu ii determina pe cumparatori sa accepte nici suprafete mai mici si nici finisaje sau dotari la limita standardelor luxului; singurul criteriu la care "fac rabat" este distanta fata de centrul capitalei", a aratat Jeni Dragomir, Presedintele companiei imobiliare Perfect Casa. Conform statisticilor Perfect Casa, doar 10% dintre cei care doresc sa achizitioneze o locuinta refuza imobilele din zona Nord a capitalei din cauza traficului, preferand -in aceeasi marja de pret- vilele din centrul orasului.

Dintre cei care au achizitionat deja imobile in nordul Bucurestiului, 3% afirma ca au ales aceasta zona datorita legaturii directe cu aeroporturile, 5% pentru accesul rapid catre zonele de munte, 40% pentru apropierea de natura (parcuri, lacuri etc), iar 52 % pentru vecinatatile cu imobile rezidentiale de lux. Doar 10% spun ca regreta optiunea facuta si ca doresc sa-si schimbe domiciliul.Zonele considerate in mod traditional ca fiind de lux sunt Dorobanti- Primaverii- Kiseleff, Baneasa- Aviatorilor, Domenii, Dacia- Romana, Rosetti- Armeneasca- Bulevardul Carol- Izvorul Rece, Kogalniceanu- parcul Cismigiu si zonele din Nordul capitalei Pipera- Voluntari, Corbeanca etc.

Preturile imobilelor si terenurilor din aceste zone au inregistrat cresteri considerabile in ultimii ani, de sute de procente. In acelasi timp, cresterea preturilor terenurilor a fost dublata de cresterea pretului metrului patrat de constructie, care variaza in prezent intre 600- 800 Euro in Bucuresti, ajungand pana la 1.000 Euro in cazul cladirilor cu finisaje si dotari de lux. "Cu toate acestea, cei care doresc sa locuiasca sau sa investeasca in imobile high- end nu renunta la suprafetele generoase- vilele de lux au minim 350 mp- si nici la finisajele si dotarile pe masura: marmura, piatra naturala, parchet din lemn nobil, mobilier de baie si bucatarie purtand semnatura unor designeri de renume mondial etc, singurul lucru la care sunt dispusi sa cedeze fiind distanta fata de centrul Bucurestiului", a explicat Jeni Dragomir.

Nordul capitalei constituie principala arie in care se dezvolta noi imobile de lux, datorita zonelor verzi si a lacurilor din apropiere. "Pe langa aceste criterii, zona de Nord continua sa atraga cele mai importante dezvoltari imobiliare de lux dintr-un motiv care cred ca este extrem de important: a devenit o zona "la moda", "trendy", a atras deja o buna parte a segmentului bucurestean high- end, fapt care, la randul sau, determina noi dezvoltari de acelasi tip, iar factorul extrem de criticat in mod public- traficul foarte aglomerat din Pipera sau dinspre Corbeanca, pe DN1, nu este foarte important atunci cand vorbim de alegerea unei locuinte", a subliniat presedintele Perfect Casa.

Citeste tot articolul Distanta fata de centrul orasului, unicul criteriu la care proprietarii imobilelor de lux accepta co

Citeste mai mult...

In 2013, cu un an inainte de adoptarea monedei europene, salariul mediu la nivel de tara va depasi 600 de euro, urmand a se dubla pana in 2020, cand va ajunge la 1.200 de euro, a declarat ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, la Suceava. Potrivit lui Vosganian, tendinta de crestere a salariului va fi expresia atenuarii decalajelor de nivel de trai dintre cetatenii Romaniei si cei ai statelor Uniunii Europene. Vosganian a aratat ca, daca in 2004 convergenta cu nivelul de trai din UE se situa in jurul a 30%, acum a depasit 40%, tendinta fiind in continuare de crestere, iar estimarea pentru 2013 fiind aceea de a depasi nivelul de 50%.

Majorarea salariilor, spune Vosganian, depinde de o prognoza a mentinerii ritmului de crestere a produsului intern brut (PIB) pe locuitor, calculat la nivelul fiecarui judet, peste media UE. In martie 2008 salariul mediu in Romania a atins nivelul de 320 euro, insa a oscilat intre 181 de euro, cat este salariul mediu in industria de prelucrare a lemnului, si 966 de euro, cat este venitul salarial al unui bancher. Estimarea ministrului Finantelor este mai optimista decat aceea a Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), care afisa pentru 2013 un salariu mediu cu 4,37% mai mic, echivalent cu 575 de euro, calcul efectuat la un curs de 3,25 lei/euro.

In 2008 castigul salarial mediu net al romanilor ar putea creste cu 13,2%, pana la 1.181 lei (333 euro), estimeaza CNP. Anul trecut, salariul mediu net a fost de 1.043 lei (312,50 euro), in crestere cu 20,4% fata de nivelul din 2006. Guvernul va propune Parlamentului sa adopte in acest an un proiect de buget bianual, a mai spus Vosganian. Prin bugetul bianual ar urma sa fie alocate sume considerabile pentru unele proiecte de infrastructura. "Este pentru prima oara cand Romania ia o astfel de decizie.

Eu am sa le trec in dezbaterea parlamentara ca sa fim siguri ca orice guvern va veni va fi nevoit sa preia acele proiecte. Avem nevoie de un program ambitios al infrastructurilor. Nu spunem acest lucru cu aerul cuiva care transfera o responsabilitate, ci cu tinuta cuiva care isi asuma o responsabilitate. Noi vom stabili si resursele financiare, iar acestea vor fi stabilite in functie de realizarile din acesti ani", a declarat Vosganian. Decizia este raspunsul Guvernului la criticile repetate si severe ale Fondului Monetar International (FMI), reluate si de Bruxelles, care avertizau ca Romaniei ii lipseste o predictibilitate fiscala si nu are o viziune de viitor a gestionarii finantelor publice.

Pentru anul acesta, ministrul Economiei si Finantelor estimeaza o crestere economica mai mare decat cea prognozata. Asta pentru ca, in general, indicatorii economici, cu exceptia ratei inflatiei, sunt mai buni decat cei prognozati in 2007. Ministrul s-a referit la investitiile straine, cresterea economica, ridicarea nivelului de trai si veniturile bugetare. "Am depasit veniturile bugetare cu 5% pe primele patru luni ale acestui an", a precizat Varujan Vosganian.

Citeste tot articolul 1.200 euro, salariul mediu in 2020

Citeste mai mult...

Raiffeisen Banca pentru Locuinte ofera, tinerilor care au contracte de inchiriere cu Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), solutii de finantare pentru achizitionarea locuintelor ANL, se arata intr-un comunicat de presa remis BankNews.ro. Mai exact, actualii/potentialii chiriasii ANL care, potrivit noilor reglementari legale, au dreptul sa cumpere locuintele dupa o perioada de inchiriere de minim cinci ani, pot obtine credite, cu dobanzi avantajoase, fixe, sub nivelul pietei."Se estimeaza ca peste 70% dintre actualii chiriasi vor opta pentru achizitionarea apartamentului in care locuiesc in prezent cu chirie.

Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Agentia Nationala pentru Locuinte s-au implicat intr-un proiect valoros, pe termen lung, avand in vedere ca fondurile colectate in urma vanzarii acestor locuinte vor fi alocate continuarii constructiei de noi apartamente destinate inchirierii de catre tineri", a subliniat Luminita Manolache, vicepresedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Raiffeisen Banca pentru Locuinte a relaxat conditiile de acordare a creditelor. Astfel, in calculul bonitatii clientului, RBL accepta pana la trei codebitori, acestia putand fi membri ai familiei solicitantului de credit, respectiv sotul/sotia acestuia, rudele si afinii solicitantului.

Banca a hotarat, de asemenea, ca la veniturile acceptate, sa se ia in considerare in proportie de 75% si castigurile din dividende obtinute de la firmele care desfasoara activitate de minim doi ani consecutiv si care, in ultimul an, au realizat profit repartizat in dividende. Mai mult, in calcularea bonitatii clientului, RBL accepta si veniturile romanilor obtinute in strainatate, dar si sumele obtinute din activitati independente cum ar fii: taximetrie, medicina, avocatura, notariat public, arhitectura, contabilitate etc., sau din chirii, pensii, drepturi de proprietate intelectuala.

Finantarile acordate de Raiffeisen Banca pentru Locuinte pot fi folosite atat pentru renovare, modernizare, extindere, constructie sau cumparare de locuinte, cat si pentru refinantarea altor credite ipotecare/imobiliare, contractate de la alte banci.

Citeste tot articolul RBL ofera chiriasilor din locuintele ANL solutii de finantare

Citeste mai mult...

Metro cash & carry se afla in insolventa. Tribunalul Bucuresti a admis cererea formulata de Toneli Holding privind deschiderea procedurii de insolventa fata de Metro. Decizia a fost luata inca de pe 16 mai, iar administratorul judiciar ales este Consulta 99. Principalul motiv care sta la baza diferendului dintre cele doua companii este, potrivit Urban si Asociatii, o creanta de aproximativ 50.000 de euro pe care o are Metro fata de Toneli. Neachitarea unor datorii aparent minore in comparatie cu activitatea companiei a adus Metro in stare de insolventa.

"Inca din 16 mai s-a deschis procedura insolventei impotriva societatii care este un gigant la nivel mondial de catre judecatorul Moldovan", a declarat reprezentantul companiei. Instanta de judecata a dat termen creditorilor Metro ca pana la 11 iulie sa-si inregistreze creantele. "A fost vorba de datorii neachitate, iar judecatorul a tinut cont de faptul ca creanta este certa, lichida si exigibila, a respins contestatia formulata de avocatii Metro si a dispus intrarea in insolventa, stabilind ca pana la 11 iulie sa fie notificati toti creditorii pentru a-si inregistra creantele", a mai spus presedintele companiei.

Difenrendul dintre Metro si Toneli a pornit de la o datorie de 50.000 de euro. "Este o creanta mica de maxim 50.000 de euro, insa este surprinzator cum Metro isi permite sa faca asemenea greseli pentru ca este un semnal negativ pentru investitori. Se creaza panica in piata lucru de care nu avem nevoie la acest moment", considera Urban si Asociatii. Metro poate insa sa faca recurs la aceasta decizie a Tribunalului Bucuresti.

ifenrendul dintre Metro si Toneli a pornit de la o datorie de 50.000 de euro. "Este o creanta mica de maxim 50.000 de euro, insa este surprinzator cum Metro isi permite sa faca asemenea greseli pentru ca este un semnal negativ pentru investitori. Se creaza panica in piata lucru de care nu avem nevoie la acest moment", considera Urban si Asociatii. Metro poate insa sa faca recurs la aceasta decizie a Tribunalului Bucuresti.

Citeste tot articolul METRO Cash & Carry Romania a intrat in procedura de insolventa

Citeste mai mult...

Ritmul anual de crestere a creditelor acordate de banci populatiei si firmelor s-a temperat in aprilie la 64,4%, de la 66,3% in martie, pe fondul mentinerii unui avans sustinut al imprumuturilor in lei si incetinirii cresterii creditului in valuta, a anuntat, marti, banca centrala. Creditul neguvernamental insuma, la finalul lunii aprilie, 168,734 miliarde lei (45,9 miliarde euro), in crestere cu 2,5% fata de martie. Avansul a incetinit fata de intervalul martie 2007- martie 2008, cand s-a inregistrat o crestere cu 66,3% a creditelor acordate populatiei si firmelor, arata banca centrala.

Cel mai mult au crescut in aprilie imprumuturile in lei acordate firmelor, cu 4,1% fata de luna precedenta - si cu 46,8% fata de aprilie 2007 - pana la 39,98 miliarde lei (echivalentul a 10,9 miliarde euro). In schimb, creditele catre populatie in moneda nationala au avansat mai lent, cu doar 2,5% fata de martie (si cu 42% fata de aprilie 2007), pana la 36,6 miliarde lei (echivalentul a 9,96 miliarde euro). La finalul lunii aprilie, 54,61% din valoarea imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor era reprezentata de credite in valuta (in scadere usoara, de la 54,98% in martie), restul de 45,39% fiind in lei.

Creditele in valuta acordate firmelor insumau la finalul lunii aprilie 47,02 miliarde lei (12,8 miliarde euro), in crestere cu 1% fata de martie si cu 53,6% fata de aprilie 2007, iar imprumuturile in valuta acordate populatiei insumau la finalul lunii aprilie 45,13 miliarde lei (12,3 miliarde euro), cu 2,7% mai mult decat la sfarsitul lunii precedente si cu 137,7% peste nivelul din aprilie 2007. Creditul guvernamental (al administratiei centrale, administratiilor locale, administratiilor sistemelor de asigurari sociale) a scazut in luna aprilie cu 0,6% fata de luna anterioara pana la 10,07 miliarde lei (echivalentul a 2,74 miliarde euro).

Fata de aceeasi perioada a anului anterior, creditul guvernamental a crescut cu 32,2% (21,7% in termeni reali) in aprilie 2008, se mai arata in raportul BNR.

Citeste tot articolul Creditul neguvernamental si-a temperat ritmul anual de crestere in aprilie, la 64,4%

Citeste mai mult...

Mii de romani vor ramane anul acesta fara locuri de munca. Companiile private, dar si cele de stat se pregatesc de disponibilizari in masa pe motiv ca doresc sa-si eficientizeze activitatea si sa elimine pierderile. Cel putin 10.000 de angajati vor fi pusi pe liber in perioada urmatoare. Doar in primul trimestru, au ramas fara serviciu peste 5.500 de romani. Companiile private vor face cele mai multe concedieri. Aproape 80% din totalul angajatilor care vor fi dati afara lucreaza in aceste companii.

Pana la sfarsitul anului, Romtelecom va ramane fara 2.500 de angajati, aproape 20% din numarul salariatilor. Pana in prezent, 7.000 de angajati din cei 12.500 au fost evaluati, iar in iunie conducerea companiei va anunta primul val de concedieri. Romtelecom va plati salarii compensatorii, pana la 40 de salarii, in functie de vechime. Si Banca Comerciala Romana va reduce in acest an persoanlul cu 2.400 de angajati. Concedieri urmeaza sa fie facute si la Combinatul Siderurgic din Galati, de aici vor pleca in acest an peste o mie de salariati.

Si Posta Romana va face restucturari. In jur de 2.500 de salariati vor ramane fara actualele locuri de munca. Reprezentantii Postei Romane sustin ca acestia nu vor ramane someri, vor fi preluati de firma care se va ocupa de serviciile externalizate ale Postei sau vor fi redistributi in alte posturi. Regia Nationala a Padurilor Romsilva va concedia peste 4.000 de salariati. Conducerea Romsilva sustine ca din cauza ritmului lent de restituire a proprietatilor, anul acesta va concedia numai o mie de salariati.

Alti 500 de angajati vor fi concediati de la Regia Patrimoniului de Stat. Pentru aceste disponibilitari, Regia va cheltui peste cinci milioane de euro. Potrivit unui studiu publicat anul trecut de Banca Mondiala, costurile medii ale concedierii unui angajat in Romania sunt cele mai mici din Europa: echivalentul salariului pe trei saptamani. Suma este de trei ori mai mica decat cea din Bulgaria si de 12 ori mai mica decat in Cehia.

Citeste tot articolul Peste 10.000 de angajati vor fi disponibilizati in acest an

Citeste mai mult...

Scandal pe piata asigurarilor. Patru persoane au fost puse sub invinuire pentru o inselaciune de peste trei milioane si jumatate de euro. Este vorba de o retea dirijata de un consultant financiar, colaborator al companiei Allianz-Tiriac, care a reusit sa insele mai mult de 100 de clientii, facandu-i sa participe la un joc piramidal. O bucuresteanca este cercetata pentru inselaciune, dupa ce politistii au strans probe care atesta ca femeia a reusit sa pacaleasca in jur de o suta de persoane, de pe urma carora a obtinut peste cinci milioane de euro, au declarat, pentru NewsIn, surse judiciare.

Potrivit surselor, femeia a promis victimelor sume fabuloase drept dobanda pentru depunerile in euro, in numele societatii de asigurari Allianz Tiriac, cu care ea colabora. Concret, cercetarile arata ca bucuresteanca promitea cresterea depunerilor cu suta la suta intr-un singur an, timp in care tinea legatura cu victimele, carora le prezenta grafice cu evolutii financiare ori extrase de cont ireale. Prejudiciul creat este de 3,5 milioane de euro, diferenta, de pana la 5 milioane de euro, fiind recuperata, mai spun aceleasi surse judiciare.

Mai mult decat atat, anchetatorii au identificat zece complici ai femeii, rolul lor fiind de a aduce clienti noi. Acestia erau platiti in functie de depunerile clientilor.

ai mult decat atat, anchetatorii au identificat zece complici ai femeii, rolul lor fiind de a aduce clienti noi. Acestia erau platiti in functie de depunerile clientilor.

Citeste tot articolul Politia Economica a anihilat o retea care a inselat mai multi clienti Allianz-Tiriac

Citeste mai mult...

Primii cinci jucatori de pe piata auto au investit in promovare, pe canalele TV, presa scrisa si radio, in perioada ianuarie-decembrie 2007, sume brute de aproximativ 137 de milioane de euro. Valoarea neta a investitiilor in publicitate ale celor cinci companii monotorizate este de circa 15,4 milioane de euro. Discounturile considerate sunt de aproximativ 90% pentru TV, 50% pentru radio si 50% pentru presa scrisa, potrivit firmei de consultanta Media Hub. In clasamentul realizat in functie de sumele brute investite in promovare conduc cei de la Renault Nissan Romania cu aproape 37,9 milioane de euro si sunt urmati de Auto Italia cu 33,4 milioane de euro, Automobile Dacia cu 23,9 milioane de euro, Porsche Romania cu 22,2 milioane de euro si pe ultimul loc din cele cinci, Eurial Invest/Trust Motors cu aproape 19,9 milioane de euro.

In cazul estimarilor nete, clasamentul isi pastreaza configuratia, diferentele fiind foarte mici. Renault Nissan Romania se afla in fruntea clasamentului, cu 3,9 milioane de euro si sunt urmati de Auto Italia cu 3,4 milioane de euro, Automobile Dacia cu aproape 3 milioane de euro, Porsche Romania cu 2,9 milioane de euro si pe ultimul loc in clasament, cu 2,3 milioane de euro, Eurial Invest/Trust Motors. Pentru promovarea pe piata media, cele cinci companii monotorizate au folosit 15,4 milioane de euro (valoare neta) pentru difuzarea unui numar de 86826 de spoturi pe canalele TV, radio, reviste si ziare.

Oficialii Dacia spun ca, odata cu lansarea noului model Sandero, in iulie 2008, compania va deveni mai agresiva in ceea ce priveste publicitatea, desi actiunile de promovare din ultimii ani (de dupa asocierea cu Renault) au consolidat brandul."Dacia a ales sa-si rebrandeze identitatea vizuala la momentul oportun. De multe ori se intampla ca rebrandingul sa apara atunci cand nu este cazul si invers, unele companii decid sa nu schimbe nimic, atunci cand dezvoltarea companiei ar cere-o. Dar Sandero este un motiv suficient pentru o revolutie.

Tehnic, pentru grup, nu e un model nou, dar pentru Dacia reprezinta o mare schimbare", a declarat strategy director si cofondator al Grapefruit, Stefan Liute. Misiunea celor de la Dacia in urmatoarele luni este aceea de a completa marca Dacia cu noi produse, primul dintre ele fiind Sandero. "Vrem sa lucram cu brandul, sa-l facem mai puternic si mai vizibil", a adaugat directorul de marketing al Dacia, Rafael Treguer. Campaniile de publicitate ale Renault-Nissan sunt concepute si gestionate de agentia Publicis Romania, iar conturile Porsche sunt gestionate, in Romania, de agentiile Funky Business, ICON Advertising si Advertigo, conform reprezentantiilor agentiei.

Citeste tot articolul Primele cinci companii auto au investit anul trecut in promovare 137 de milioane de euro

Citeste mai mult...

Firmele mici si mijlocii (IMM) acumuleaza doua treimi din valoarea totala a incidentelor majore de plata si 78% din numarul acestora, a declarat directorul diviziei de stabilitate financiara a BNR, Ion Dragulin."Capacitatea IMM-urilor de a face fata unor eventuale socuri s-a deteriorat usor, pe fondul majorarii restantelor si a incidentelor de neplata", a explicat marti directorul Dragulin. Potrivit datelor BNR, cea mai mare parte a creditelor luate de IMM-uri sunt garantate ipotecar, insa cea mai mare parte a restantelor pentru imprumuturile contractate de IMM-uri este pentru creditele fara garantii.

Volumul creditelor luate de la banci de firmele mici si mijlocii a avansat cu 13% in intervalul ianuarie - martie 2008, in conditiile in care la sfarsitul lui 2007 creditarea catre IMM-uri avansase cu 69% fata de finalul anului anterior. In principal, IMM-urile se finanteaza pentru nevoile de trezorerie, precum plata salariilor, insa o pondere importanta o au si finantarile pentru echipamente, urmate de cele pentru bunuri imobiliare. Aproape doua treimi din firmele mici si mijlocii care apeleaza la finantarea externa pe termen mediu si lung provin din comert si servicii, in timp ce 18% sunt IMM-uri din industrie, 8% din constructii si doar cate 5% din agricultura sau domeniul energetic.

Ponderea finantarii externe pe termen mediu si lung a IMM-urilor ajunsese la sfarsitul lui martie 2008 la aproximativ 36% din totalul imprumuturilor catre companiile nefinanciare, reprezentand peste 5 miliarde euro. Rentabilitatea capitalurilor proprii a IMM-urilor scazuse la 17,5% in iunie 2007, de la aproape 27% in decembrie 2006.

onderea finantarii externe pe termen mediu si lung a IMM-urilor ajunsese la sfarsitul lui martie 2008 la aproximativ 36% din totalul imprumuturilor catre companiile nefinanciare, reprezentand peste 5 miliarde euro. Rentabilitatea capitalurilor proprii a IMM-urilor scazuse la 17,5% in iunie 2007, de la aproape 27% in decembrie 2006.

Citeste tot articolul IMM-urile au generat doua treimi din valoarea totala a incidentelor majore de plata

Citeste mai mult...

Romania trebuie sa invete din experienta statelor mai dezvoltate, precum Spania, unde banca centrala a urcat provizioanele pe masura ce bancile isi sporeau creditarea, in conditiile in care sansele ca bancile din Romania sa se autoreglementeze sunt mici, a spus economistul sef al BNR."Sunt sceptic ca bancile din Romania se vor autoreglementa, ceea ce inseamna ca banca centrala trebuie sa impuna reglementarile", pentru a contracara riscurile aparute din avansul puternic al creditarii, in special in valuta, a declarat Valentin Lazea, in cadrul unui seminar despre retail banking, organizat de Finmedia.

El a dat, in acest sens, exemplul Spaniei, unde banca centrala a aplicat cresteri succesive ale provizioanelor la creditele in valuta, in concordanta cu avansul creditarii."In momentul in care piata imobiliara spaniola a picat, bancile au fost bine mersi, tocmai datorita acestor masuri prudentiale", a adaugat economistul sef al BNR. Intrebat daca banca centrala ia in calcul o majorare a provizioanelor la creditele in valuta in cadrul sedintei de politica monetara de la sfarsitul lunii viitoare, Lazea a refuzat sa comenteze, iar referitor la majorarea anterioara, decisa in februarie, el a spus ca este prea devreme pentru a vedea daca masura a fost suficienta.

Lazea a atras atentia si asupra faptului ca unele grupuri bancare straine prezente pe piata din Romania acorda, in tarile de provenienta, credite cu o durata de rambursare cu mult sub cea pe care o permit pe piata din Romania, sugerand faptul ca aceasta ar fi o masura suplimentara de prudentialitate."Fara a da nume, un grup austriac, prezent si in Romania, permite, in Austria, o durata tipica de creditare de 25 de ani, iar in Romania o perioada maxima de 45 de ani pentru rambursarea creditelor ipotecare.

De asemenea, grupurile bancare din Grecia au, in tara de provenienta, o durata tipica de creditare de 17 ani si o durata maxima in Romania care poate ajunge la 35 de ani", a spus Lazea. Potrivit directorului executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea, diferenta intre normele aplicate de banci in strainatate si in Romania nu are neaparat legatura cu prudenta, ci cu faptul ca veniturile multor romani sunt insuficiente pentru a-si permite ratele mai mari pe care le presupune contractarea unui imprumut pe o durata mai scurta.

Citeste tot articolul Lazea: Sunt sceptic ca bancile din Romania se vor autoreglementa

Citeste mai mult...

Romania ar putea fi nevoita sa amane intrarea in zona euro, obiectiv stabilit pentru 2014, in conditiile in care rateaza si in 2009 tinta de inflatie, a declarat analistul financiar Radu Craciun."Anul acesta este ultimul in care ne mai permitem o ratare a tintei de inflatie, iar daca esuam sa ne incadram in intervalul tintit de BNR si anul viitor, vom fi nevoiti sa amanam intrarea in zona euro", a mai spus directorul de investitii de la Interamerican Fond de Pensii, Radu Craciun, la un seminar despre retail banking organizat de Finmedia.

Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea, a explicat ca potentialele probleme care pot afecta stabilitatea financiara in Romaniei sunt scaderea veniturilor disponibile, o rata a economisirii scazuta si in acelasi timp in coborare, largirea datoriei publice, dar si turbulentele de pe piata financiara internationala, care se pot propaga in economia romaneasca, in conditiile in care contul curent a fost liberalizat."Datoria externa totala a Romaniei a ajuns la sfarsitul anului trecut la 57 miliarde euro, din care peste jumatate este pe termen scurt.

Este adevarat ca cea mai mare parte a datoriei este privata, insa acest lucru nu va mai dura mult, in conditiile in care datoria publica va incepe sa se adanceasca semnificativ pentru a acoperi deficitul bugetar", a mai spus Voinea. El a adaugat ca venitul disponibil al populatiei ar putea sa scada, pe masura ce costul creditelor creste, si daca se are in vedere o temperare a cresterii veniturilor. Pe de alta parte rata economisirii situata la 13-14% din PIB la sfarsitul lui 2007, a scazut in ultimii 4 ani.

Acest lucru este si o consecinta a politicii fiscale inadecvate in conditiile in care cota unica a defavorizat economisirea. Voinea a mentionat ca exista riscul ca problemele de pe pietele financiare externe sa se propage si in economia romaneasca."Nu mai suntem in anii 1997-1998, cand criza din Asia nu s-a reflectat in Romania, sa nu uitam ca intre timp s-a liberalizat contul curent", a explicat Voinea. El a atras atentia si asupra scaderii semnificative a ratei solvabilitatii in sistemul bancar romanesc, de la 18% in 2006 la 12,75% in 2007, in conditiile in care reglementarile europene prevad o rata minima a solvabilitatii de 12%.

Alti analisti, intre care Rozalia Pal, senior economist al Unicredit Tiriac Bank, sau Radu Craciun, de la Interamerican, considera ca problemele din pietele financiare internationale nu vor afecta Romania. Pal vorbeste despre o ajustare a economiei romanesti, al carei ritm de crestere de peste 6% in ultimii doi ani lasa loc de o temperare."N-as numi criza ajustarea catre echilibru. Daca in loc de crestere economica de 7,5% avem una de 5%, cu atat mai bine. Romania beneficiaza de lectiile din experientele statelor occidentale, care au aflat ca modelele de stress-testing nu prezic intocmai crizele si ca riscul de lichiditate nu trebuie subapreciat", a adaugat economistul sef al BNR, Valentin Lazea.

Citeste tot articolul Romania trebuie sa atinga tinta de inflatie in 2009 ca sa poata adera la zona euro in 2014

Citeste mai mult...

Banca Nationala a Romaniei (BNR) se va intalni in urmatoarele zile cu reprezentantii notarilor si ai INS pentru a discuta elaborarea indicelui pietei imobiliare din Romania, care ar putea aparea prima data in 2009, a declarat directorul diviziei de stabilitate financiara a BNR, Ion Dragulin."Institutul National de Statistica (INS) va fi cel care se va ocupa de elaborarea indicelui, iar datele vor veni in primul rand de la notarii publici, dar pentru o mai mare acuratete luam in calcul si alte surse potentiale precum bancile", a mai spus Dragulin.

El a precizat ca procesul de colectare a datelor va incepe cel mai probabil in 2009 si ca indicele pietei imobiliare va fi dat publicitatii cel mai devreme in cursul anului viitor. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declarase in aprilie ca, in cel mult o luna si jumatate, banca centrala ar putea da mai multe detalii despre indicele pietei imobiliare la care se lucreaza in prezent impreuna cu UNNPR. Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR) va colabora cu ANAF si cu Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR) pentru a forma o baza de date care sa contina tranzactiile si preturile imobiliare, declarase, tot in aprilie, presedintele UNNPR, Dumitru Viorel Manescu.

l a precizat ca procesul de colectare a datelor va incepe cel mai probabil in 2009 si ca indicele pietei imobiliare va fi dat publicitatii cel mai devreme in cursul anului viitor. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declarase in aprilie ca, in cel mult o luna si jumatate, banca centrala ar putea da mai multe detalii despre indicele pietei imobiliare la care se lucreaza in prezent impreuna cu UNNPR. Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR) va colabora cu ANAF si cu Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR) pentru a forma o baza de date care sa contina tranzactiile si preturile imobiliare, declarase, tot in aprilie, presedintele UNNPR, Dumitru Viorel Manescu.

precizat ca procesul de colectare a datelor va incepe cel mai probabil in 2009 si ca indicele pietei imobiliare va fi dat publicitatii cel mai devreme in cursul anului viitor. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declarase in aprilie ca, in cel mult o luna si jumatate, banca centrala ar putea da mai multe detalii despre indicele pietei imobiliare la care se lucreaza in prezent impreuna cu UNNPR. Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR) va colabora cu ANAF si cu Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR) pentru a forma o baza de date care sa contina tranzactiile si preturile imobiliare, declarase, tot in aprilie, presedintele UNNPR, Dumitru Viorel Manescu.

Citeste tot articolul BNR se intalneste din nou cu notarii ca sa discute despre indicele pietei imobiliare

Citeste mai mult...

Foarte putine intreprinderi mici si mijlocii apeleaza la banci pentru a lua un credit, iar cele care apeleaza obtin cu greu unul, noteaza Ziua. Doar 1-2% din cele 550.000 de firme mici si microintreprinderi din Romania au accesat credite pentru finantarea activitatii, iar sistemul bancar nu este pregatit sa-si asume riscul unei astfel de afaceri, potrivit reprezentantilor Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM)."Din totalul de 620.000 de IMM-uri inregistrate in Romania, circa 89-90% sunt microintreprinderi, iar din acestea doar 1-2% au accesat credite bancare pentru finantarea activitatii.

In urmatorii 15 ani, microintreprinderile si firmele mici nu vor fi finantate de banci, iar aceasta problema nu este specifica doar Romaniei. Aceste firme au un risc mai mare", a declarat Aurel Saramet, presedintele FNGCIMM, la un seminar organizat de Ziarul Financiar. Astfel, doar intre 5500-11.000 de firme mici si microintreprinderi au accesat un credit bancar. In acest sens, Saramet a precizat ca firmele din aceasta categorie trebuie sa gaseasca alte surse de finantare, precum societati de venture capital care sa investeasca in capitalul firmelor sau sa finanteze start-up-urile in conditii mai flexibile sau societati care sa acorde credite cu grad ridicat de risc, prea putin dezvoltate in Romania.

"Daca nu vom avea cel putin 50 de astfel de societati, atunci nu vom putea sa sustinem finantarea firmelor mici si micro", a adaugat acesta. El a amintit ca nici la nivelul intregului sector al IMM-urilor, finantarea bancara nu are un grad prea mare de penetrare."Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, doar 14-15% dintre IMM-uri au fost finantate de banci, iar din studiile noastre 17%. Asta inseamna ca 80-90% dintre IMM-uri nu sunt finantate in Romania. In Uniunea Europeana, raportul este invers, 77% din IMM-uri sunt finantate de la banci, 23% din surse proprii", a mai spus Saramet.

Daca nu vom avea cel putin 50 de astfel de societati, atunci nu vom putea sa sustinem finantarea firmelor mici si micro", a adaugat acesta. El a amintit ca nici la nivelul intregului sector al IMM-urilor, finantarea bancara nu are un grad prea mare de penetrare."Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, doar 14-15% dintre IMM-uri au fost finantate de banci, iar din studiile noastre 17%. Asta inseamna ca 80-90% dintre IMM-uri nu sunt finantate in Romania. In Uniunea Europeana, raportul este invers, 77% din IMM-uri sunt finantate de la banci, 23% din surse proprii", a mai spus Saramet.

Citeste tot articolul Firmele mici, spaima bancilor

Citeste mai mult...

Societatile comerciale, companiile nationale, regiile autonome si institutele nationale de cercetare-dezvoltare sunt obligate sa depuna pana cel tarziu astazi la unitatile fiscale teritoriale situatiile financiare anuale aferente anului 2007. Potrivit Legii contabilitatii in vigoare, firmele trebuie sa depuna bilantul contabil la un termen de maximum 150 de zile calendaristice de la incheierea anului. Nedepunerea la administratia financiara a situatiilor financiare anuale se sanctioneaza cu amenzi cuprinse intre 400 de lei si 5.000 de lei.

Formularele reprezentand situatiiile financiare anuale se completeaza cu ajutorul programului de asistenta, care poate fi descarcat de pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sau poate fi obtinut gratuit, la cerere, pe o discheta, de la unitatile fiscale. Societatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au avut obligatia intocmirii si depunerii situatiilor financiare anuale in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar, adica pana pe 29 aprilie 2008.

ormularele reprezentand situatiiile financiare anuale se completeaza cu ajutorul programului de asistenta, care poate fi descarcat de pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sau poate fi obtinut gratuit, la cerere, pe o discheta, de la unitatile fiscale. Societatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au avut obligatia intocmirii si depunerii situatiilor financiare anuale in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar, adica pana pe 29 aprilie 2008.

larele reprezentand situatiiile financiare anuale se completeaza cu ajutorul programului de asistenta, care poate fi descarcat de pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sau poate fi obtinut gratuit, la cerere, pe o discheta, de la unitatile fiscale. Societatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au avut obligatia intocmirii si depunerii situatiilor financiare anuale in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar, adica pana pe 29 aprilie 2008.

Citeste tot articolul Firmele mai pot depune si astazi bilantul contabil la Fisc

Citeste mai mult...

Pusi cu spatele la zid de retaileri, producatorii de legume, fructe si lapte din Romania se afla intre ciocan si nicovala din punct de vedere al afacerilor, noteaza Gardianul. Pe de o parte, ii paste falimentul subit daca marile hipermarketuri vor refuza de acum inainte sa le preia marfa, si, pe de alta parte, daca o vor comercializa la subpret, ii asteapta falimentul incet, dar sigur. Un simplu exemplu arata de ce mancarea este atat de scumpa in Romania: daca in mod normal un kilogram de castraveti care costa 3 lei la supermarket ar trebui vandut cu 1,5 lei/kg, producatorii sunt fortati sa-l dea cu 10 bani.

Aceeasi situatie este si cand vorbim de rosii, ardei gras, varza si alte legume, si asta pentru ca intermediarii si hipermarketurile nu vor sa mareasca pretul de achizitie si sa-si mai scada din profituri. Imposibilitatea de a comercializa la un pret acceptabil produsele autohtone ii aduce pe tot mai multi producatori de legume in pragul falimentului. "Suntem fortati de circumstante sa ne vindem produsele la subpret, in timp ce la cumparatorul final acestea ajung la costuri exorbitante. Spre exemplu, suntem obligati sa vindem castravetii Cornison cu 10 bani kilogramul, in timp ce retailerii ajung sa-i vanda cu 3 sau 4 lei/kg.

Si in unele piete ne lovim de aceleasi probleme. Ni se cer taxe pe taraba de 2.000 de euro pe luna. Este evident ca nu avem acesti bani. Si la lapte avem mari probleme. Marile companii de procesare sunt destul de exclusiviste. Exista unii procesatori care ne cumpara laptele cu 80 de bani sau 1 leu si in hipermarketuri se vinde cu sume cuprinse intre 4 si 6 lei", a declarat Stefan Nicolae, presedintele Agrostar. Potrivit acestuia, producatorii sunt in imposibilitatea de a face afaceri cum trebuie, pentru ca, neavand o retea de distributie, trebuie ori sa vanda in piete, ori sa negocieze individual cu hipermarketurile.

"Si aici intervine problema noastra, ca noi nu vindem niciodata lor, ci unor intermediari care tin partea retailerilor. Inca nu avem puterea de a ne organiza intr-un grup puternic pentru a putea negocia altfel acesti termeni care tin de afacerile noastre. Din pacate, nici guvernul, nici Ministerul Agriculturii nu ne sustin. In alte tari din Europa, fermierii beneficiaza de credite cu dobanda de 2-3%. La noi, bancile ne jupoaie de vii. Va dati seama ca nimeni nu este dispus sa-si puna garantie casa pentru a putea lua un credit sa-si faca afacerea profitabila", a precizat presedintele Agrostar.

Produsul care pleaca de la producatori aproape pe gratis ajunge sa fie cumparat de clientul final la un pret chiar de 30 de ori mai mare decat cel initial. "Suntem practic fortati de hipermarketuri si intermediarii acestora sa le vindem legumele la niste preturi de nimic. Spre exemplu, castravetii i-am dat cu 10 bani/kg, cand, pentru a trai la limita subzistentei, ar fi trebuit sa-i dam cu 1,5 lei/kg. Marile magazine ii vand cu 4 lei/kg. Aceeasi poveste este si la varza, pe care o dam cu 1 leu si este vanduta mai departe, de ei, cu 4 lei, sau ardeiul gras, pe care il iau de la noi cu 6 sau 7 lei si il vand mai departe cu 12 lei.

La rosii la fel, de la noi pleaca la 4 lei/kg, iar de la ei, cu 6-8 lei/kg", a spus Mircea Croitoru, presedintele Asociatiei de Legumicultori Matca. Daca fermierii incearca sa vanda in targ, nu au nici o sansa, pentru ca acolo sunt samsarii pietelor. Iar la pietele orasenesti li se cere 5% din valoarea marfii cu care au venit. "Reprezentantii pietelor au venit odata cu gardienii de acolo, mi-au numarat toate cutiile de rosii si au calculat acea taxa de 5% la un pret de 2 lei pe kilogram. Am incercat sa le explic ca eu nu vand cu atat, dar degeaba.

Mi-au luat atunci vreo 3 milioane taxa", a mai spus Mircea Croitoru.

Citeste tot articolul De ce e scumpa mancarea. Retailerii vand legumele si de 30 de ori mai scump decat pretul de achiziti

Citeste mai mult...

Preturile produselor alimentare in urmatorul deceniu "vor depasi, in medie, nivelurile din ultimii zece ani" si se vor inregistra "preturi fara precedent pentru aproape toate produsele agricole", potrivit unui raport publicat joi, transmite AFP. Studiul comun al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE ) si Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) "se inscrie intr-un context marcat de ingrijorari in ceea ce priveste securitatea alimentara", in conditiile in care au avut loc revolte provocate de foamete in Africa, Asia si Caraibe, potrivit organizatiilor."Fata de media din perioada 1998 - 2007, proiectiile de pret pentru perioada 2008 - 2017 sugereaza o crestere cu aproximativ 20% pentru carnea de vita si de porc, cu aproximativ 30% pentru zaharul brun si cel alb si intre 40% si 60% pentru grau, porumb si laptele praf degresat".

Pentru aceeasi perioada de timp, cresterea va fi de "peste 60% pentru unt si plantele oleaginoase si de peste 80% pentru uleiurile vegetale". Comisarul european pentru dezvoltare Louis Michel declarase recent ca "cresterea preturilor la alimentele de baza poate provoca un dezastru umanitar mondial"."Programele alimentare actuale sunt supuse unei presiuni puternice, pentru ca exista mai putina hrana disponibila pentru persoane aflate deja la limita foametei. Alte cateva milioane, care reuseau sa se descurce, sunt acum amenintate de foame", a avertizat el in aprilie intr-o dezbatere din Parlamentul European.

Comisia Europeana si-a luat angajamentul de a furniza un nou ajutor alimentar de 117,25 milioane de euro pentru a veni in ajutorul celor defavorizati, afectati de efectele dezastruoase ale cresterii preturilor la alimente. Ajutorul propus va ridica la 283,25 milioane ajutorul alimentar total promis in 2008 de Comisie."Era alimentelor la pret mic pe piata internationala a trecut. Preturile produselor alimentare nu vor mai reveni la nivelul de altadata", a spus Michel. "Din 2000, pretul in dolari al graului s-a triplat, cel al orezului si porumbului s-a dublat, iar inceputul anului 2008 corespunde unei noi cresteri cu 20%", a precizat el, enumerand lunga lista a tarilor in care au izbucnit in ultimele saptamani revolte ale foametei, de la Haiti la Africa.

Uniunea Europeana a luat deja masuri pentru a combate criza alimentara: regula de lasare in parloaga a terenurilor a fost abandonata, nivelul cotelor de lapte a fost ridicat, iar taxele vamale la cereale au fost suprimate.

Citeste tot articolul Pretul alimentelor va creste semnificativ in perioada 2008 - 2017, potrivit unui studiu FAO

Citeste mai mult...

Imprumuturile in euro date de bancile autohtone au de obicei costuri mai mari decat in alte tari, noteaza Evenimentul Zilei. Costurile efective ale creditelor sunt mai mari decat in Polonia, Austria sau Grecia. Imprumuturile pe care le iau romanii sunt mai scumpe decat cele luate de alti europeni. La un credit pentru cumpararea unei case in valoare de 100.000 de euro, pe 30 de ani, un roman plateste 727,99 euro pe luna, un polonez 626,26 euro, in timp ce un grec plateste in medie numai 524,85 euro.

Calculele sunt efectuate prin utilizarea dobanzii anuale efective (DAE) medii raportate de bancile din fiecare tara la creditele noi acordate in luna martie 2008. EVZ a analizat costurile efective ale creditelor practicate de bancile care functioneaza in Romania, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Austria si Grecia. Cele mai mari diferente in defavoarea noastra apar la imprumuturile pentru cumpararea de locuinte. Daca, la noi, costul mediu practicat la un astfel de imprumut a fost de 8,21%, la greci a fost de numai 4,91%.

Chiar daca stau cel mai bine in grupul tarilor analizate de EVZ, grecii suporta costuri efective apropiate de cele pe care le platim si noi la creditele de consum in euro. Cele mai ieftine imprumuturi de consum sunt oferite de bancile din Austria si au avut, in martie, un cost efectiv mediu de 7,64%. Acestea sunt mai ieftine si decat ipotecarele noastre. Pe de alta parte, creditele de consum in euro sunt mai ieftine la noi decat in Ungaria. Dar vecinii nostri nu sunt dezavantajati decat la acest tip de imprumuturi: ipotecarele lor sunt mai ieftine decat ale noastre.

Chiar daca sunt mai ieftine, imprumuturile din alte tari nu sunt disponibile si pentru romani. Chiar daca bancile de acolo ar fi dispuse sa ne dea credite, costurile legate de transport, cazare, legalizare de documente ar umfla substantial pretul creditului. EVZ isi propune sa inventarieze astazi, cu ajutorul bancherilor, cauzele care duc la DAE mai mari decat in alte tari din Uniunea Europeana. O directiva europeana referitoare la creditele de consum urmeaza sa fie adoptata formal in curand si urmeaza sa fie implementata la inceputului anului 2010, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene remis la inceputul acestui an.

Directiva propusa tinteste sa deschida piata creditelor de consum care este impartita in piete nationale si care refuza optiunea consumatorilor si preturi mai competitive. Chiar daca, in prezent, in multe tari europene imprumuturile de consum sunt mai ieftine, acestea nu pot fi contractate de europenii din alte tari. De exemplu, cele mai ieftine credite de consum, oferite de bancile finlandeze, pot fi contractate numai de cei care locuiesc sau lucreaza in Finlanda, potrivit ofiterilor de credit ai acestor banci.

Directiva isi propune sa le asigure europenilor informatii comparabile in ceea ce priveste mesajele cuprinse in reclamele la produsele bancare, informatiile puse la dispozitia clientului inainte de semnarea contractului de credit, primirea de informatii precise referitoare la drepturile si obligatiile contractuale, si, nu in ultimul rand, comparabilitatea DAE pe intreaga Uniune Europeana."Directiva stabileste o metoda completa de calcul pentru DAE - o singura cifra, calculata in acelasi fel de-a lungul intregii UE cu aceleasi costuri incluse.

Consumatorii vor putea sa afle care este cea mai ieftina oferta de creditare prin compararea unei singure cifre", se arata in comunicatul de presa remis de Comisia Europeana.

Citeste tot articolul De ce avem credite mai scumpe

Citeste mai mult...

Romanii mananca mai putina carne decat cetatenii din occident. Estimarile Ministerului Agriculturii arata ca abia prin anul 2013, un roman va ajunge sa consume in jur de 80 de kilograme de carne intr-un an, cifra ce reprezinta media din tarile Uniunii Europene. Consumul anual de carne si de produse din carne ajunge la o medie de 64,5 de kilograme pe locuitor, in timp ce media din tarile UE este de 86,4 de kilograme pentru o persoana. In sectorul uleiurilor si grasimilor vegetale, Romania inregistreaza de asemenea un nivel mai scazut al consumului decat media UE, de 12 litri pe cap de locuitor anual, fata de 26 de litri in Uniune Europeana.

Consumul de paine a inceput sa cunoasca o scadere in tara noastra, romanii aratand o preferinta marita pentru pastele fainoase. Sucurile si bauturile racoritoare sunt produse preferate de romani. Astfel, un roman consuma in medie 62 de litri de asemenea produse, cu 8 litri mai putin decat un cetatean din restul Uniunii Europene. In privinta vinului, romanii consuma cu peste 10 litri mai putin decat europenii, in fiecare an, adica 21,4 litri de om, in timp ce media in estul Europei este de 32 litri.

Insa se poate spune ca romanii mananca sanatos. In sectorul lactatelor, consumul este de 240 de litri pe cap de locuitor, putin mai mare decat media in Uniunea Europeana, de 237 litri. Si pe acest segment, Ministerul Agriculturii estimeaza o crestere astfel incat consumul de lapte si produse lactate va ajunge la 300 de litri pe cap de locuitor in 2013. In industria alimentara din Romania activeaza 12.966 unitati de procesare, din care cele mai multe in sectorul de morarit si panificatie - 6.353.

In sectorul de lapte si produse lactate sunt active 876 unitati, iar 1007 unitati activeaza in sectorul carne si produse din carne. Industria alimentara din Romania contribuie cu 4,6% la Produsul Intern Brut al Romaniei si aduce 26% din valoarea totala a productiei agricole brute. Circa 240.000 de persoane, adica aproximativ 5% din populatia activa, lucreaza in industria alimentara autohtona.

Citeste tot articolul Romanii mananca si beau mai putin decat locuitorii celorlalte state UE

Citeste mai mult...

Afacerile de pe piata romaneasca ale grupului financiar cipriot Bank of Cyprus au generat un profit dupa impozitare de 1,3 milioane euro in primul trimestru al acestui an, la mai putin de un an de la inceperea operatiunilor in Romania, a anuntat, joi, grupul bancar. Bank of Cyprus a intrat pe piata din Romania in martie 2007 pe sectorul institutiilor de leasing, iar in iulie 2007 a inceput operatiunile bancare, vizand in primul rand sectorul de corporate banking. Portofoliul de credite de pe piata romaneasca al Bank of Cyprus a ajuns la finalul lunii martie la 349 milioane euro, fata de 29 milioane euro in martie 2007.

Bank of Cyprus vrea sa deschida sapte noi unitati in acest an, 15 in 2009 si inca 15 in 2010. Planurile pentru 2010 au fost reconfirmate, grupul urmand sa aiba 40 de unitati in Romania, din care 22 in Bucuresti, si un portofoliu de credite de 1,5 miliarde euro. Grupul cipriot si-a propus sa intre pe piata romaneasca a cardurilor si sa ofere servicii de internet banking in acest an. Tot pentru acest an, Bank of Cyprus vrea sa detina o infrastructura completa de retail pe piata bancara romaneasca, care presupune tintirea clientelei profesionale si oferirea de produse de creditare competitive in primul an.

Banca si-a propus sa intre mai puternic pe finantarea de proiecte in Romania si pe pe credite sindicalizate. Bank of Cyprus a afisat pentru primul trimestru din 2008 un profit dupa impozitare de 116 milioane euro, in crestere cu 9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

anca si-a propus sa intre mai puternic pe finantarea de proiecte in Romania si pe pe credite sindicalizate. Bank of Cyprus a afisat pentru primul trimestru din 2008 un profit dupa impozitare de 116 milioane euro, in crestere cu 9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Citeste tot articolul Bank of Cyprus a obtinut profit in Romania in trimestrul I, la cateva luni dupa intrarea pe piata

Citeste mai mult...

Peste doua treimi din creditele acordate de bancile comerciale companiilor merg catre firmele mici si mijlocii, noteaza Romania Libera. Datoria externa a IMM totaliza, la sfarsitul lunii martie a anului 2008, cinci miliarde de euro. Afacerile imobiliare atrag majoritatea  imprumuturilor finantate de bancile romanesti prin externalizarea portofoliului. Tot mai multe firme mici si mijlocii (IMM-uri) apeleaza la credite bancare, insa acestea  se imprumuta la banci mai mult pentru plata facturilor curente sau a salariilor si mai putin pentru investitii, spune Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara de la Banca Nationala a Romaniei (BNR).

"IMM-urile se finanteaza tot mai mult de la banci, in special pentru nevoi de trezorerie si mai putin pentru investitii", a declarat acesta. Dragulin spune ca acest gen de comportament financiar al firmelor mici sugereaza mai degraba o nevoie imediata pentru salarii sau facturi si mai putin pentru finantarea de investitii. Majoritatea firmelor mici care se imprumuta de la banci activeaza in domeniul comertului si serviciilor. In opinia  lui Dragulin, lichiditatea intreprinderilor mici s-a deteriorat usor in iunie 2007, iar indicele de rentabilitate a capitalurilor a coborat, in aceeasi perioada, de la 26,9% la 17,5%.

IMM-urile se finanteaza tot mai mult de la banci, in special pentru nevoi de trezorerie si mai putin pentru investitii", a declarat acesta. Dragulin spune ca acest gen de comportament financiar al firmelor mici sugereaza mai degraba o nevoie imediata pentru salarii sau facturi si mai putin pentru finantarea de investitii. Majoritatea firmelor mici care se imprumuta de la banci activeaza in domeniul comertului si serviciilor. In opinia  lui Dragulin, lichiditatea intreprinderilor mici s-a deteriorat usor in iunie 2007, iar indicele de rentabilitate a capitalurilor a coborat, in aceeasi perioada, de la 26,9% la 17,5%.

urile se finanteaza tot mai mult de la banci, in special pentru nevoi de trezorerie si mai putin pentru investitii", a declarat acesta. Dragulin spune ca acest gen de comportament financiar al firmelor mici sugereaza mai degraba o nevoie imediata pentru salarii sau facturi si mai putin pentru finantarea de investitii. Majoritatea firmelor mici care se imprumuta de la banci activeaza in domeniul comertului si serviciilor. In opinia  lui Dragulin, lichiditatea intreprinderilor mici s-a deteriorat usor in iunie 2007, iar indicele de rentabilitate a capitalurilor a coborat, in aceeasi perioada, de la 26,9% la 17,5%.

Citeste tot articolul Firmele mici platesc salariile si facturile din credit

Citeste mai mult...

Indicele de incredere in economia romaneasca a scazut, in mai, cu 2,7 puncte, de la 105,7 in aprilie la 103, cel mai mic nivel inregistrat din iunie 2007 - cand increderea in economie se plasa la 102,9 puncte- tara noastra inscriindu-se in trendul urmat de majoritatea statelor UE, potrivit Eurostat. In mai, indicele de incredere in economie a continuat sa scada in randul statelor membre UE, cu 1,3 puncte, pana la 97,7, sub media pe termen lung. In zona euro, increderea in economie a ramas neschimbata, la 97,1 puncte.

Douasprezece state UE, printre care si Romania, au indicele de incredere in economie peste media pe termen lung. Scaderea increderii in economie se datoreaza pesimismului legat de evolutia industriei prelucratoare, a constructiilor si a consumului. Increderea in comertul cu amanuntul (retail) a crescut, in timp ce, in servicii, s-a pastrat acelasi grad de incredere. Majoritatea statelor UE s-au confruntat, in mai, cu o scadere a increderii in evolutia economica. Un optimism crescut, insa, s-a remarcat in Italia, cu o crestere de 3 puncte, dar insuficienta pentru a aduce indicele de incredere deasupra mediei pe termen lung.

O crestere a increderii s-a produs si in Germania, nesemnificativa, insa, de 0,2 puncte. In Marea Britanie, Franta, Polonia si Spania, pesimismul legat de evolutia economica s-a accentuat cu 5,2 puncte, 3,3, 1,7, respectiv 0,9 puncte. In Franta, indicele de incredere in economie a cazut sub media pe termen lung, pentru prima data din mai 2005 incoace, lasand Germania si Polonia ca singurele state mari ale UE unde increderea se pastreaza peste media indicelui pe termen lung. Indicele de incredere in economia romaneasca a scazut cu 2,7 puncte, de la 105,7 puncte la 103, nivelul minim al ultimelor 11 luni, pastrandu-se, insa, peste media pe termen lung.

Cea mai accentuata scadere, de 3 puncte, s-a produs in servicii, de la 25 la 22 de puncte, si in industrie, de la 2 puncte la -1 punct. In constructii si retail, indicele de incredere a scazut cu doua puncte, de la -1 la -3, respectiv de la 24 la 22 de puncte. In luna iunie 1996, indicele de incredere in economia romaneasca a atins maximul, de 124,8 puncte. Pe de alta parte, cel mai scazut nivel de incredere s-a inregistrat in iunie 1993. Indicatorul increderii in economie este format din indicatorul increderii in industrie, in proportie de 40%, indicatorul increderii in servicii, 30%, increderea in consum, 20%, indicatorul de incredere in constructii, 5% si cel al increderii in retail, 5%.

Media pe termen lung a indicatorului de incredere in economie - pe perioada 1990-2007 - este 100. Indicele de incredere in economie se calculeaza in urma raspunsurilor date de managerii companiilor din fiecare stat membru si indica optimismul sau pesimismul mediului de afaceri in evolutia economiei nationale in perioada studiata. Evolutia preturilor, a cursului de schimb, situatia de pe pietele financiare internationale influenteaza perceptia asupra economiei.

Citeste tot articolul Increderea in economia romaneasca a atins, in mai, cel mai scazut nivel din ultimele 11 luni

Citeste mai mult...

Investitiile in piata imobiliara inregistreaza o tendinta de asteptare din cauza incertitudinilor de pe piata financiara internationala, a declarat directorul DTZ Echinox, Tim Wilkinson."Piata incepe sa se ajusteze. Va fi un an bun fata de anii precedenti, care au fost extraordinari. De la inceputul lui 2008 au fost putine tranzactii, din cauza unor incertitudini de pe piata financiara, insa exista o cerere mare din partea investitorilor institutionali", a declarat Tim Wilkinson in cadrul Forumului Imobiliar Reality.

Acesta a spus ca investitorii imobiliari sunt interesati in continuare de piata din Romania deoarece marja de profit este in jur de 6,5 %, fata de 5,5% in Marea Britanie. Acelasi lucru este valabil si pentru piata rezidentiala din Bucuresti unde ofertele dezvoltatorilor nu vor creste deoarece acestia intampina probleme in achizitionarea finantarilor."Pe termen scurt oferta nu va creste, dezvoltatorii avand greutati in obtinerea finantarilor. O solutie la aceasta problema ar putea fi parteneriatele dintre dezvoltatori si fondurile de investitii", a spus seful Diviziei Rezidential a Colliers International, Ilinca Paun.

Aceasta a mai spus ca pe termen lung evolutia pietei va fi de continua crestere pana cand oferta va fi echilibrata de cererea de locuinte, estimata pentru 2012. Conform datelor Colliers pe piata sunt disponibile doar 8.000 de unitati la o cerere estimata de 130.000 de unitati. DTZ este o companie internationala de servicii si consultanta imobiliara cu o retea de circa 200 de birouri in 163 de orase. DTZ Echinox este din noiembrie 2002 reprezentanta locala in Romania a companiei internationale imobiliare DTZ.

ceasta a mai spus ca pe termen lung evolutia pietei va fi de continua crestere pana cand oferta va fi echilibrata de cererea de locuinte, estimata pentru 2012. Conform datelor Colliers pe piata sunt disponibile doar 8.000 de unitati la o cerere estimata de 130.000 de unitati. DTZ este o companie internationala de servicii si consultanta imobiliara cu o retea de circa 200 de birouri in 163 de orase. DTZ Echinox este din noiembrie 2002 reprezentanta locala in Romania a companiei internationale imobiliare DTZ.

Citeste tot articolul Investitiile in piata imobiliara inregistreaza o tendinta de asteptare in acest an

Citeste mai mult...

Euro este in prezent un "scut" chiar mai necesar decat in urma cu zece ani pentru a face fata provocarilor globalizarii, a declarat presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, citat de AFP."Nu trebuie sa uitam ca avem in prezent un scut comparabil cu cel al americanilor, pentru a infrunta provocarile economiei globalizate", a declarat acesta pentru publicatiile Il Sole-24 Ore si Corriere della Sera, cu ocazia implinirii a 10 ani de la infiintarea BCE, ce se vor implini pe 1 iunie."Dupa lansarea euro, au survenit numeroase socuri si in prezent ne confruntam cu oscilatii ale dolarului si cu o corectie impresionanta in pietele financiare mondiale.

Va puteti imagina ce s-ar fi intamplat cu monedele noastre nationale fara euro", a adaugat acesta."In ciuda provocarilor globalizarii si a aparitiei unor noi puteri economice, moneda unica imi pare mai necesara acum decat in urma cu zece ani", a concluzionat presedintele BCE. Trichet as profitat, de asemenea, de ocazie, pentru a incujara tarile zonei euro sa aplice reforme structurale pentru a ameliora productivitatea. Presedintele BCE "a solicitat tuturor economiilor sa faca tot posibiul pentru a majora productivitatea, pentru ca o competitivitate mai buna va permite cresterea vanzarilor in zona euro si in exteriorul acesteia".

a puteti imagina ce s-ar fi intamplat cu monedele noastre nationale fara euro", a adaugat acesta."In ciuda provocarilor globalizarii si a aparitiei unor noi puteri economice, moneda unica imi pare mai necesara acum decat in urma cu zece ani", a concluzionat presedintele BCE. Trichet as profitat, de asemenea, de ocazie, pentru a incujara tarile zonei euro sa aplice reforme structurale pentru a ameliora productivitatea. Presedintele BCE "a solicitat tuturor economiilor sa faca tot posibiul pentru a majora productivitatea, pentru ca o competitivitate mai buna va permite cresterea vanzarilor in zona euro si in exteriorul acesteia".

teti imagina ce s-ar fi intamplat cu monedele noastre nationale fara euro", a adaugat acesta."In ciuda provocarilor globalizarii si a aparitiei unor noi puteri economice, moneda unica imi pare mai necesara acum decat in urma cu zece ani", a concluzionat presedintele BCE. Trichet as profitat, de asemenea, de ocazie, pentru a incujara tarile zonei euro sa aplice reforme structurale pentru a ameliora productivitatea. Presedintele BCE "a solicitat tuturor economiilor sa faca tot posibiul pentru a majora productivitatea, pentru ca o competitivitate mai buna va permite cresterea vanzarilor in zona euro si in exteriorul acesteia".

Citeste tot articolul Trichet: euro este un scut de protectie in fata provocarilor globalizarii

Citeste mai mult...

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) organizeaza in perioada 6-7 iunie "Targul Bursier de Investitii", un eveniment la care vizitatorii pot afla informatii privind investitiile pe piata de capital, serviciile de tranzactionare ale caselor de brokeraj, potrivit comunicatului transmis de catre BVB. La "Targul Bursier de Investitii", vor mai fi prezenti reprezentantii Depozitarului Central, ai Asociatiei Brokerilor, ai caselor de brokeraj, cat si ai companiilor listate la Bursa. Vizitatorii vor putea afla cum se pot tranzactiona actiuni online, vor putea compara platformele de tranzactionare si vor mai putea chiar sa-si negocieze comisionul de tranzactionare cu societatile de brokeraj.

Cei interesati pot afla de la reprezentantii companiilor listate, prezente la targ, informatii despre rezultatele financiare, planurile de dezvoltare si politica de acordare a dividendelor, se arata in comunicat. Depozitarul Central impreuna cu Bursa de Valori Bucuresti vor descrie pentru vizitatori cum se pot achizitiona actiuni ale companiilor straine direct de la Bucuresti. Tot la targ, persoanele care au subscris in 1996 cuponul de privatizare, in cadrul Programului de Privatizare in Masa (PPM), pot face un extras de cont la Depozitarul Central, pentru a afla daca detin actiuni ("actiuni reziduale") la vreuna dintre societatile de investitii financiare (SIF-uri), pe baza actului de identitate.

Persoanele care detin astfel de actiuni le pot evalua sau vinde prin intermediul uneia dintre societatile de brokeraj prezente la Targ. Intrarea la targ va fi libera, iar cei interesati pot consulta programul seminariilor si al prezentarilor care vor avea loc in cele doua zile pe pagina de internet a Asociatiei Brokerilor.

ersoanele care detin astfel de actiuni le pot evalua sau vinde prin intermediul uneia dintre societatile de brokeraj prezente la Targ. Intrarea la targ va fi libera, iar cei interesati pot consulta programul seminariilor si al prezentarilor care vor avea loc in cele doua zile pe pagina de internet a Asociatiei Brokerilor.

Citeste tot articolul BVB organizeaza Targul Bursier de Investitii in 6-7 iunie, la Word Trade Center Bucuresti

Citeste mai mult...

Proiectele gazoductelor concurente Nabucco si South Stream, ambele catre Europa, dar unul evitand Rusia, iar celalalt initiat de aceasta tara, sunt incompatibile, a apreciat expertul american Zeyno Baran, potrivit AFP. Primul proiect finalizat il va elimina pe celalalt, pentru ca ambele isi propun sa deserveasca aproape aceleasi piete, a declarat Baran, cercetatoare la Hudson Institute, in cursul unei videoconferinte organizate de ambasada Statelor Unite la Viena. Cele doua consortiuri isi propun darea in folosinta a conductelor in 2013 si tranzitul a 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

Proiectul ruso-italian South Stream - sustinut de Grecia, Serbia, Ungaria si Bulgaria, aceste ultime doua tari fiind prezente si in Nabucco - va porni din Rusia si va trece pe sub Marea Neagra pentru a ajunge in Bulgaria. De acolo, South Stream se va diviza in doua ramuri, una spre Italia si Grecia, cealalta spre Austria si Ungaria. Concurentul sau, proiectul paneuropean Nabucco, este conceput pentru a diminua dependenta Europei de Rusia si va transporta gaz de la Marea Caspica spre Austria, prin Turcia si Balcani.

Unii investitori au indoieli ca Nabucco, la care participa Turcia, Bulgaria, Austria, Romania, Ungaria si Germania, va gasi cele 30 de miliarde de metri cubi de gaz pentru a-i asigura functionarea. In plus, Nabucco a anuntat joi dublarea investitiilor prevazute initial la 7,9 miliarde de euro. Inflatia costurilor de constructie nu ar trebui sa-i afecteze insa rentabilitatea, potrivit sefului consortiului, Reinhard Mitschek. Rusia este de departe primul furnizor de gaz al Uniunii Europene, acoperind aproape jumatate din importurile sale, mai mult decat cele provenite din Norvegia si Algeria.

Europenii mizeaza totusi pe promisiunea recenta a Turkmenistanului de a le livra 10 miliarde de metri cubi de gaz incepand din 2009. Un purtator de cuvant al proiectului Nabucco, Christian Dolezal, a contrazis analiza expertului american, argumentand prin cresterea cererii de hidrocarburi. Din punctul sau de vedere, in pofida dublarii costurilor conductei, proiectul continua in mod normal. Inceputul lucrarilor este prevazut pentru 2010.

Citeste tot articolul Nabucco si South Stream nu pot coexista, considera un expert american

Citeste mai mult...

Publicatiile cu profil economic au atras in primele patru luni ale anului un volum net de publicitate de 6 milioane de euro, noteaza Adevarul. Segmentul de presa economica a cunoscut in ultimii trei ani o dezvoltare agresiva. Publicitatea atrasa in primele patru luni a fost cu 35% mai mare fata de anul trecut. In deceniul trecut, ziarul "Bursa" (1991) si revista "Capital" (lansata in 1992 de Ringier) au trait in liniste pe aceasta piata. Cand Publimedia International (divizia de print a Media Pro) a lansat, in anul 1999, "Ziarul Financiar", pozitionandu-l ca pe un cotidian de stiri si informatii, concurenta s-a dezmortit.

Odata cu dezvoltarea mediului economic din tara, cererea de informatii a crescut simtitor, noi generatii de manageri si angajati din acest domeniu complex fiind principalii consumatori. Pe de alta parte, editorii au intuit faptul ca un produs bine asezat pe acest segment poate sa atraga importante bugete de publicitate. Incet-incet, lumea presei de business a inceput sa se aglomereze. Publimedia a lansat revista "Business Magazin". Grupul Intact a descoperit tarziu oportunitatea si a lansat in 2005 revista "Saptamana Financiara", pozitionand-o ca fiind principalul concurent al liderului "Capital".

Cu o politica de marketing foarte agresiva (sustinuta si prin campanii pe televiziunile trustului), "Saptamana" a reusit sa se apropie de "Capital" in sondajele de audienta. Nici grupul Realitatea-Catavencu nu a ramas spectator la lupta care s-a deschis in arena de business, lansand in mai 2007 ziarul "Business Standard", cu intentia clara de a ataca suprematia "Ziarului Financiar". Cu cateva luni mai devreme, trustul lui Sorin Ovidiu Vantu intrase pe piata cu "Money Express", saptamanal care viza duelul "Capital" - "Saptamana Financiara" - "Business Magazin".

Sa mai amintim si saptamanalul "BusinessWeek", editia pentru Romania a celebrei publicatii internationale, editat de Business Media Group (BMG). La inceputul acestui an, Intact revine in forta, lansand ziarul "Financiarul" care, fireste, incearca "sa le faca probleme" cotidienelor deja amintite. Interesant de observat este faptul ca trei dintre cei mai cunoscuti oameni de afaceri - Adrian Sarbu, Dan Voiculescu si Sorin Ovidiu Vantu - si-au dezvoltat produse media puternice in domeniul economic.

Ultimul a riscat, intrand curajos pe piata tv cu postul de nisa The Money Channel (1 mai 2007). In afara produselor media specializate, ziarele de calitate si-au dezvoltat sectiuni si caiete pe teme economice, Adevarul Financiar si Romania libera. Acestea concureaza publicatiile deja consacrate de pe aceasta piata. In aceste conditii, presa economica a devenit una dintre cele mai disputate categorii din businessul autohton de media. Acest lucru se reflecta si in volumul de publicitate atras de aceste titluri.

Conform monitorizarilor Alfa Cont, in primele patru luni ale acestui an, volumul brut de publicitate atras de toate publicatiile amintite s-a ridicat la 13,2 milioane de euro (calcul realizat pe baza tarifelor lista de publicitate). Bugetul brut este cu 35% mai mare decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. Volumul net estimat (aplicand un discount mediu) este de 6 milioane de euro. De asemenea, numarul de machete publicitare (excluzand barterele) aparut in presa economica s-a ridicat la 7.164, cu 18% mai mare decat cel din primele patru luni ale anului 2007.

Principalii clienti publicitari sunt producatorii si dealerii de automobile, bancile si telecomunicatiile. Oferta de publicatii de business este departe de a fi suprasaturata. Exista destule nise si pozitii inca neocupate pe piata, in ciuda numarului mare de tilturi existente. Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata si analist economic, considera ca presa economica este, in general, corecta, oferind multe informatii ultile si interesante. "Uneori insa, interpretarea acestor informatii este facuta si in functie de interesele de publicitate, legate de principalii sponsori", declara Voinea.

El ofera un exemplu legat de pensiile private: "Este greu sa critici pilonul II, cand ai multa publicitate de la principalii actori din sistem". In ceea ce priveste profesionalismul jurnalistilor din domeniul economic, Voinea este de parere ca acestia sunt, de multe ori, mai pregatiti decat cei care iau deciziile de politica macroeconomica.

Citeste tot articolul Presa scrisa ataca nisa de business

Citeste mai mult...

Louis Vuitton, Gucci sau Hermes sunt doar cateva dintre brandurile scumpe care vor sa faca bani si in Bucuresti, noteaza Evenimentul Zilei. Romanii cu bani si afinitati pentru produsele si serviciile de lux isi vor putea cumpara, de saptamana viitoare, genti si pantofi marca Louis Vuitton din magazinul situat in cadrul Hotelului Marriott din Bucuresti. Intrarea Vuitton in Romania (care face parte din grupul francez de firme ce activeaza in industria luxului Moet Hennessy Louis Vuitton, LVMH, cel mai mare jucator de pe piata internationala de profil) va da startul si altor aparitii "luxoase".

Gucci si Dolce & Gabbana, producatorul francez de accesorii de lux pentru barbati JM Weston, dar si unul dintre liderii pietei accesoriilor de lux, Hermes, si-au anuntat intrarea oficiala pe piata din Romania anul acesta. Un magazin al faimosului Salvatore Ferragamo, designerul de pantofi preferat de celebritati precum Greta Garbo, Marilyn Monroe sau Margaret Thatcher, va fi deschis pana la sfarsitul anului in Capitala. Si revelatia britanica in materie de moda, designerul Jimmy Choo, isi va prezenta pantofii la noi.

In urma cu nici trei saptamani a fost lansat primul showroom al producatorului exclusivist Ferrari, care isi propune sa vanda 50 de masini lux de sport in urma torii patru ani. Pe piata locala sunt inmatriculate deja 60 de automobile ale acestei marci, iar alte 17 circula in Romania, fiind inmatriculate in alte state. Si telefoanele luxoase marca Vertu, subsidiara a Nokia, s-au lansat oficial in Romania, in urma cu cateva zile. Terminalele care poarta aceasta marca au preturi ce pleaca de la cateva mii de euro si ajung pana la 200.000 de euro.

Valoarea pietei locale de lux se ridica la cel putin 150 de milioane de euro, in aceasta valoare fiind incluse segmentele de moda, accesorii, bijuterii, ceasuri, auto si decoratiuni interioare, potrivit estimarilor companiei de consultanta specializata in industria de lux CPP Management Consultants. Cresterea anuala din 2006 a fost de 23%, cel mai inalt nivel fiind atins de accesorii, masini si mobilier de interior. Romania este una dintre cele mai dinamice piete din Europa de Est si a doua cea mai mare, dupa Polonia, care numara 23,5 milioane de locuitori.

Citeste tot articolul Marci de lux pentru mofturile romanesti

Citeste mai mult...

Producatorul german de automobile Daimler a ales Polonia pentru amplasamentul unei noi fabrici Mercedes, de aproximativ 800 milioane de euro, investitie pentru care concura si Romania, potrivit unei surse din cadrul grupului, implicata in negocieri, citata de publicatia Newsweek Polska. Responsabilul de comunicare al Mercedes-Benz Cars, parte a Daimler, Florian Martens, a spus ca grupul german nu a luat nicio decizie cu privire la fabrica. "Mercedes nu a decis construirea unei noi fabrici si nu a decis amplasarea vreunei fabrici in Polonia.

In afara de aceste informatii, totul intra in sfera speculatiilor. Alte comentarii nu avem", a declarat Martens. Potrivit editiei poloneze a Newsweek, fabrica urmeaza sa fie amplasata pe un teren de 22 de hectate, la Ujazd, in apropiere de granita dintre Polonia si Germania, si va construi automobile Mercedes. Unitatea va avea peste 3.000 de angajati, iar activitatea de productie va incepe dupa 2010. In momentul in care Daimler a anuntat intentia de a construi o fabrica in Europa de Est, in urma cu cinci luni, putini analisti anticipau ca grupul va alege Polonia, se arata in articolul publicatiei poloneze.

In urma cu cateva saptamani, au aparut insa informatii conform carora Daimler a restrans aria de cautare la Polonia, la Ujazd, si Romania, la Cluj. Negocierile pe aceasta tema sunt confidentiale, iar autoritatile din Polonia si Romania refuza sa comenteze. Totusi, Newsweek Polska sustine ca un reprezentant al Daimler, participant la negocieri, a declarat ca fabrica va fi construita in Polonia. La inceputul lunii mai, directorul general al Daimler, Dieter Zetsche, a declarat unei publicatii germane ca grupul va decide, posibil, in al doilea trimestru, amplasamentul unei noi fabrici Mercedes, cel mai probabil in Europa de Est.

Presa din Romania a relatat anterior ca grupul Daimler, din care face parte Mercedes, este interesat de constructia unei uzine in judetul Cluj. In urma cu trei saptamani, omul de afaceri Ion Tiriac a declarat ca Daimler va anunta in termen de trei saptamani daca va alege sau nu Romania pentru amplasamentul viitoarei fabrici Mercedes, tara noastra fiind "in carti".

Citeste tot articolul Mercedes a ales Polonia in defavoarea Romaniei

Citeste mai mult...

Ingrijorarea crescuta pe plan international privind pretul alimentelor a determinat Guvernul roman sa ia primele masuri, noteaza Gardianul. Executivul a decis, in ultima sedinta, sa creeze un sistem informatic care sa permita monitorizarea preturilor practicate pe piata agricola si alimentara. Masura poate fi buna, daca vom sti s-o aplicam, considera sindicalistii din domeniul agro-alimentar, pentru ca va reduce specula. Totusi, acestia se intreaba de ce a fost luata aceasta decizie la sugestia autoritatilor europene, in conditiile in care asociatiile de producatori cer de cativa ani reintroducerea unui mercurial la alimente.

Executivul a decis miercuri infiintarea Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole si Alimentare (SIPPAA) pentru a colecta si monitoriza date privind piata produselor agricole si alimentare. Programul, care potrivit secretarului general din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Sergiu Chelmu, va fi disponibil de la jumatatea verii, va fi sustinut de Institutul National de Statistica. Potrivit ordonantei de urgenta aprobate de Guvern, "operatorii economici, Comisia de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine, organizatiile profesionale, patronale si interprofesionale si alte autoritati, dupa caz - au obligatia de a raporta datele si informatiile care fac obiectul SIPPAA la termenele si in forma solicitata".

Sorin Chelmu, secretar general in MADR, ne-a declarat ca sistemul va functiona ca o bursa agricola, la care se vor inscrie toti producatorii. "Si pana acum directiile agricole ne trimiteau preturile din piata locala, dar am vrut un sistem mai bun de raportare, pentru informarile periodice trimise la Comisia Europeana", a precizat Chelmu. Potrivit lui Chelmu, colectarea informatiilor primare pe categorii de produse - cereale, lactate, oua si carne de pui, carne de porc etc. - se va face direct de Ministerul Agriculturii prin directiile judetene, iar cei care nu se vor supune masurii sau vor trimite date incorecte vor fi sanctionati cu amenzi intre 10.000-50.000 lei.

MADR nu isi propune sa intervina asupra preturilor de pe piata agricola, a lasat sa se inteleaga reprezentantul ministerului. Secretarul general in MADR a spus ca sistemul nu aduce beneficii doar autoritatilor, ci si consumatorilor si producatorilor. "Se creeaza transparenta in sistem. Producatorul din Suceava poate vedea cu cat vinde cel din Giurgiu, la fel si consumatorul. Iar noi vom avea informatia mai clara si vom putea vedea cum oscileaza preturile", spune el."Imi pun intrebarea de ce atunci cand ne cere Bruxelles ne supunem, dar cand noi am adus in discutie reintroducerea mercurialului preturilor, s-a vorbit despre piata libera", ne-a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA).

El considera ca masura va ajuta la eliminarea bisnitei de pe piata, dar nu va reglementa problemele producatorilor cu marile lanturi comerciale, care propun propriile preturi.

Citeste tot articolul Bursa agricola de la Bucuresti va monitoriza preturile produselor alimentare

Citeste mai mult...

Numarul tranzactiilor imobiliare ilegale a atins cote fara precedent, aducand, lunar, retelelor de escroci profituri de milioane de euro, noteaza Evenimentul Zilei. Tranzactiile imobiliare ilegale au atins cote fara precedent in intreaga tara. Prima in top este Capitala, unde retelele de infractori obtin, lunar, profituri de milioane de euro, fiind vizate cu precadere imobilele si terenurile din zonele rezidentiale. Potrivit unui bilant al politiei, numarul persoanelor care, in primele cinci luni ale acestui an, au fost lasate fara case sau terenuri de catre astfel de escroci l-a egalat pe cel al pagubitilor din tot anul trecut."Suntem convinsi ca, la finele lui 2008, am putea avea un numar dublu sau chiar triplu de dosare fata de anul trecut.

Motivul: gruparile infractionale de acest gen se inmultesc pe zi ce trece, deoarece reusesc «sa cumpere» din ce in ce mai usor serviciile unor functionari publici din cadrul primariilor sau al oficiilor de Cadastru de la care, in schimbul a maximum 10.000 de euro, primesc chiar actele de proprietate ale unor imobile, in original. In plus, au aparut precum ciupercile dupa ploaie falsificatori profesionisti de acte, majoritatea tineri, cu varste de pana la 19 ani", au precizat judiciaristi din cadrul Politiei Capitalei.

Potrivit politistilor, "reteta perfecta" a unei fraude imobiliare profitabile este atragerea in cadrul unei astfel de grupari nu doar a unor functionari, ci si a unor reprezentanti ai agentiilor imobiliare si chiar a notarilor publici."In 40% dintre cazuri, dosarele au fost declinate Parchetului Curtii de Apel Bucuresti - singura care-i poate ancheta pe cei din urma - pentru ca exista informatii certe ca infractorii au avut complici notari, care, culmea, au birourile in centrul Capitalei", a precizat unul dintre judiciaristii care a anihilat deja noua retele de escroci imobiliari.

Potrivit acestuia, infractorii au experimentat pana acum doua moduri de operare. Pe de-o parte, obtin de la functionari de la Cadastru actul de proprietate, in original, pe care cei din urma il inlocuiesc cu o copie. Pe baza acestuia, merg la un notar din provincie, unde se realizeaza o procura in baza caruia cel imputernicit poate vinde imobilul sau terenul. "In ultima vreme, escrocii folosesc pe post de imputerniciti persoane fara adapost, iar terenurile vizate sunt, in special, cele din sectorul 1, abandonate de proprietar", a completat politistul.

Pe de alta parte, in cazul in care nu sunt ajutati de functionari, liderii retelelor apeleaza la falsificatori de acte, care reproduc perfect o carte de identitate in schimbul a maximum 300 de euro. "Unul dintre falsificatorii la care merg toate clanurile interlope din Bucures ti este un tanar caruia i se spune «Bustei». Acesta poate realiza un act de proprietate care reda cu maxima fidelitate datele din cel original. La fel de celebru printre infractorii care se ocupa cu tranzactii imobiliare ilegale este si Aurel Pastrama, directorul unei agentii imobiliare din cartierul Colentina", au adaugat anchetatorii.

Citeste tot articolul Explozie de fraude imobiliare

Citeste mai mult...

Bank Leumi Romania anunta ca Grupul Leumi, unul dintre cele mai importante grupuri financiar-bancare la nivel international si liderul pietei in Israel, a raportat rezultatele financiare pentru primul trimestru al anului 2008. Conform raportului publicat la data de 29 mai 2008, Grupul Leumi a inregistrat, pana la 31 martie 2008, un profit net de 132.3 milioane USD, comparativ cu 258.1 milioane USD in aceeasi perioada a anului trecut, o scadere de 48.7%, se arata intr-un comunicat de presa remis BankNews.ro.

Rentabilitatea neta a capitalului este de 9.8% (pe baza anuala) pe primul trimestru al anului 2008 comparativ cu 22,2% in perioada corespondenta a anului 2007. Trebuie specificat faptul ca rezultatele bune raportate pentru anul 2007 au inclus venituri extraordinare provenite din vanzarea cotei parti a bancii detinute in alte societati non-bancare. Profitul net operational in primul trimestru al 2008 a fost de 132.8 milioane USD, o scadere de 28,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand acesta a fost de 185,2 milioane USD. Venitul net din dobanzi a crescut cu 9,3%, ridicandu-se la 551,6 milioane USD.

La finele acestui prim trimestru, activele totale ale Grupului Leumi s-au ridicat la 83,9 miliarde USD, o crestere de 2,7% fata de perioada corespondenta a anului trecut, cand acestea se cifrau la 81,7 miliarde USD. La aceeasi data, creditele acordate populatiei aveau o valoare de 56,3 miliarde USD, fata de 52,3 miliarde in martie 2007, o crestere de 7,7%. La finele anului 2007, acestea erau in valoare de 55,9 miliarde USD, cresterea fata de aceasta data fiind de 0,8%. Depozitele populatiei au crescut la 64,2 miliarde USD fata de 63,9 miliarde USD, o crestere de 0,6%.

Fata de 31 decembrie 2007 se remarca o scadere de 4,1%, cand depozitele se cifrau la 67 miliarde USD. Grupul administreaza  active in valoare de 205,7 miliarde USD (bilantiere si extrabilantiere). Bank Leumi le-Israel este actionarul majoritar al Bank Leumi Romania detinand 99,89% din capitalul social al bancii. La data de 31 martie 2008, profitul net al Bank Leumi Romania a fost de 1 milion USD, in comparatie cu pierderea de 0,2 milioane USD inregistrata la data de 31 martie 2007. Activele totale ale Bank Leumi Romania au atins 470,3 milioane USD la data de 31 martie 2008, fata de 258,9 milioane USD la 31 martie 2007 .

Depozitele de la clienti au fost de 276,3 milioane USD la data de 31 martie 2008, fata de 190,7 milioane USD la 31 martie 2007. Volumul creditelor acordate de banca a crescut la data de 31 martie 2008 pana la 291,6 milioane USD, fata de 143.1 milioane USD la 31 martie 2007.

Citeste tot articolul Grupul Leumi anunta scaderea profitului cu 48,7% pe trimestrul I din 2008

Citeste mai mult...

Bursa de Valori Bucuresti va reduce, de luni, cu 10% comisioanele la tranzactionare, iar daca rulajul mediu al pietei va ajunge la 16 milioane euro, operatorul va face o noua scadere, de 5%. In acelasi timp, programul de tranzactionare va fi extins cu doua ore, inchiderea urmand a se face la 16.30. Aceasta modificare de program a fost facuta in scopul cresterii lichiditatii generale a bursei, dar si pentru a prinde ultimele evolutii de pe pietele internationale. O data cu intrarea in vigoare a noului orar de tranzactionare, bursa va diminua comisioanele la tranzactionare cu 10%, pornind de la estimarea ca valoarea medie zilnica a tranzactiilor se va situa la nivelul de 14 milioane de euro.

Pentru operatiunile realizate pe piata principala, comisionul la vanzare scade de la 0,14 la 0,13%, iar la cumparare de la 0,06 la 0,05%. Pentru market-makeri comisionul la vanzare va fi redus de la 0,1 la 0,09%, in timp ce la cumparare va scadea de la 0,04 la 0,03%. Modificarea va intra in vigoare in luna imediat urmatoare inregistrarii valorii medii zilnice de 16 milioane de euro si se va aplica pentru aceleasi categorii de comisioane de tranzactionare carora li s-a aplicat reducerea de 10%.

entru operatiunile realizate pe piata principala, comisionul la vanzare scade de la 0,14 la 0,13%, iar la cumparare de la 0,06 la 0,05%. Pentru market-makeri comisionul la vanzare va fi redus de la 0,1 la 0,09%, in timp ce la cumparare va scadea de la 0,04 la 0,03%. Modificarea va intra in vigoare in luna imediat urmatoare inregistrarii valorii medii zilnice de 16 milioane de euro si se va aplica pentru aceleasi categorii de comisioane de tranzactionare carora li s-a aplicat reducerea de 10%.

u operatiunile realizate pe piata principala, comisionul la vanzare scade de la 0,14 la 0,13%, iar la cumparare de la 0,06 la 0,05%. Pentru market-makeri comisionul la vanzare va fi redus de la 0,1 la 0,09%, in timp ce la cumparare va scadea de la 0,04 la 0,03%. Modificarea va intra in vigoare in luna imediat urmatoare inregistrarii valorii medii zilnice de 16 milioane de euro si se va aplica pentru aceleasi categorii de comisioane de tranzactionare carora li s-a aplicat reducerea de 10%.

Citeste tot articolul Inca doua ore de program si comisioane mai mici la bursa, de luni

Citeste mai mult...

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) are de recuperat creante bancare de 1.935.758.810 dolari, creante fiscale de 1.878.498.626 lei si creante comerciale de 653.556.990 lei, potrivit datelor furnizate de AVAS. Numarul total de creante pe care AVAS le avea de recuperat la data de 20 mai 2008 era de 55.612 din care 2.382 reprezinta creante bancare, 51.176 creante fiscale si 2.054 creante comerciale. In perioada primului trimestru din 2008, AVAS a obtinut din activitatea de valorificare a creantelor preluate de la banci, furnizorii de utilitati, CNAS si a celor preluate de la Ministerul Economiei si Finantelor, venituri totale de peste 37 milioane lei.

Veniturile au fost obtinute din valorificarea creantelor prin aplicarea metodelor de esalonare la plata, executare silita, prin solutionarea unor litigii sau prin aplicarea procedurii de insolventa. Pana la data de 20 mai a.c. au fost incheiate 823 de documente esalonate la plata, din care 467 esalonari aferente creantelor bancare, 301 esalonari/inlesniri la plata aferente creantelor fiscale si 55 esalonari  aferente creantelor comerciale. Veniturile totale obtinute de AVAS anul trecut din activitatea de valorificare a creantelor preluate de la banci, furnizorii de utilitati, CNAS si a celor preluate de la Ministerul Economiei si Finantelor au fost de 306 milioane de lei.

eniturile au fost obtinute din valorificarea creantelor prin aplicarea metodelor de esalonare la plata, executare silita, prin solutionarea unor litigii sau prin aplicarea procedurii de insolventa. Pana la data de 20 mai a.c. au fost incheiate 823 de documente esalonate la plata, din care 467 esalonari aferente creantelor bancare, 301 esalonari/inlesniri la plata aferente creantelor fiscale si 55 esalonari  aferente creantelor comerciale. Veniturile totale obtinute de AVAS anul trecut din activitatea de valorificare a creantelor preluate de la banci, furnizorii de utilitati, CNAS si a celor preluate de la Ministerul Economiei si Finantelor au fost de 306 milioane de lei.

urile au fost obtinute din valorificarea creantelor prin aplicarea metodelor de esalonare la plata, executare silita, prin solutionarea unor litigii sau prin aplicarea procedurii de insolventa. Pana la data de 20 mai a.c. au fost incheiate 823 de documente esalonate la plata, din care 467 esalonari aferente creantelor bancare, 301 esalonari/inlesniri la plata aferente creantelor fiscale si 55 esalonari  aferente creantelor comerciale. Veniturile totale obtinute de AVAS anul trecut din activitatea de valorificare a creantelor preluate de la banci, furnizorii de utilitati, CNAS si a celor preluate de la Ministerul Economiei si Finantelor au fost de 306 milioane de lei.

Citeste tot articolul AVAS are de recuperat creante bancare de aproape doua miliarde de dolari

Citeste mai mult...

AIG Life Asigurari Romania, divizia de asigurari de viata a grupului AIG, l-a numit, de la 1 iunie, pe Mihai Popescu in functia de director al departamentului de marketing, ca urmare a strategiei companiei de promovare a managerilor romani, a anuntat luni compania."Strategia AIG este conducerea operatiunilor locale cu oameni locali", a declarat directorul general al AIG Life, Theodor Alexandrescu. Mihai Popescu, fost director de asigurari de grup si institutii financiare in cadrul AIG Life, s-a alaturat AIG Life in ianuarie 2003.

Mihai Popescu va coordona activitatea de vanzari si marketing pentru toate liniile de distributie ale companiei: distributie proprie (prin agentie), brokeri, institutii financiare, vanzari directe si marketing direct. Anterior posturilor ocupate in cadrul AIG Life, Popescu a ocupat functii de management in vanzari si marketing pentru Procter & Gamble, divizia balcanica si Citibank Romania, se arata in comunicat. AIG Life, al doilea mare asigurator de viata din Romania, are o cota de piata de peste 15%.

Compania este principalul actionar al AIG Fond de Pensii SA, constituita in iulie 2007. AIG Fond de Pensii a urcat doua pozitii in topul fondurilor de pensii, ajungand pe locul patru, dupa virarea primelor contributii in sistemul pensiilor private obligatorii (pilon II).

ompania este principalul actionar al AIG Fond de Pensii SA, constituita in iulie 2007. AIG Fond de Pensii a urcat doua pozitii in topul fondurilor de pensii, ajungand pe locul patru, dupa virarea primelor contributii in sistemul pensiilor private obligatorii (pilon II).

Citeste tot articolul Mihai Popescu este noul director al diviziei de marketing a companiei de asigurari AIG Life

Citeste mai mult...

Este deja cunoscut faptul ca unii investitori cumpara la pachet mai multe apartamente dintr-un ansamblu rezidential ce va fi finalizat in doi-trei ani, dupa care acestia revand locuintele respective la preturi mult mai mari, noteaza Gandul. Deja finalizate, apartamentele din ansamblul rezidential Quadra Place sunt scoase la vanzare cu zecile de investitorii care au avut grija sa achizitioneze locuintele inca din faza de proiect. Spre exemplu, un investitor a cumparat la inceputul perioadei de vanzare, 46 de garsoniere si apartamente in proiectul mai sus citat.

Dintre acestea, 16 au fost deja vandute in decurs de o luna, a spus Constantin Ularu din cadrul companiei imobiliare Coldwell Banker Affiliates of Romania, care se ocupa de vanzarea acestor apartamente.  Un apartament cu doua camere si cu o suprafata de 76 de metri patrati are acum un pret de vanzare de 150.700 de euro plus TVA, adica aproape 2.000 de euro pe metru patrat fara TVA, fata de 1.000 - 1.200 de euro pe metru patrat fara TVA, cat era la lansarea pe piata a proiectului. Un alt investitor, spaniol, nu s-a limitat la a cumpara apartamente doar dintr-un singur ansamblu rezidential, el a achititionat in cinci proiecte: Quadra Place, Asmita Gardens, Rose Garden, Platinum Tower si Residenz, numarul total de locuinte fiind de 27 de unitati.

Larisa Coman, de la agentia Imobiliar Expert Grup care se ocupa de vanzarea acestor locuinte, spune ca aceasta este o practica des intalnita: investitorii cumpara inca din faza de proiect apartamentele respective, la preturi bune, uneori si cu discounturi. Investitorul nici nu a fost nevoit sa plateasca valoarea totala a locuintei, la apartamentele din celelalte ansambluri in afara de Quadra Place; acesta a platit doar o parte din valoare, urmand ca dupa semnarea constractului de vanzare cu beneficiarul, o parte din bani vor merge in contul acestuia, iar restul vor trebui platiti dezvoltatorului.

In anuntul de vanzare, o garsoniera in Quadra Place de 50 de metri patrati construiti are un pret total cu TVA de 107.000 de euro, adica 2.140 de euro pe metru patrat. In acest caz, fata de pretul de lansare fara TVA a unei garsoniere de 60.000 de euro, investitorul castiga 30.000 de euro din revanzarea locuintei. In ceea ce priveste apartamentele achizitionate in ansamblul Asmita Gardens, vanzarile au fost pentru moment blocate, din cauza lipsei acordului dezvoltatorului pentru vanzarea acestora.

Nici cei care au cumparat un singur apartament nu au stat pe ganduri, astfel ca pe site-urile imobiliare apar anunturi de inchiriere a apartamentelor cu doua camere si cu o suprafata de 80 de metri patrati , plus locul de parcare la un pret de 800 de euro pe luna, iar garsonierele se inchiriaza cu 500 de euro pe luna.

Citeste tot articolul Speculantii cu apartamente noi au profituri de pana la 50%

Citeste mai mult...

Analistii Des Dearlove si Stuart Crainer spun ca un conducator trebuie sa invete din greseli. Britanicii Des Dearlove si Stuart Crainer, creatorii "Thinkers 50", clasament global al celor mai influenti ganditori din management si business, au sustinut o conferinta la Bucuresti, prilej cu care au acordat un interviu. Ei au vorbit despre ce inseamna un lider autentic. Des Dearlove: Liderul trebuie sa fie convingator, sa aiba suficienta energie pentru a-i face pe ceilalti sa-l urmeze. El va crea conditiile pentru ca fiecare discipol sa obtina rezultate cat mai bune.

Stuart Crainer: Daca intrebi in jur, fiecare va da o alta definitie pentru leadership. Dar tocmai asta este marea provocare pentru lideri - ei trebuie sa defineasca leadershipul. D. D.: Trebuie sa vrei sa fii lider. Unii nu-si doresc, se trezesc pur si simplu in fata unor decizii si trebuie sa faca niste schimbari. Tocmai aici este diferenta dintre lideri si manageri. In timp ce managerii trebuie sa-si exploateze resursele, liderii trebuie sa-si conduca echipa spre un viitor mai bun. La un moment dat, trebuie sa decizi daca esti pregatit sa fii lider.

Problema marilor companii este ca fabrica manageri, asa-numitele "costume goale", dar prea putini lideri. Nu poti produce lideri pe banda rulanta. S. C.: Nu cred ca vreun lider s-a nascut deja format. Trebuie sa treaca printr-un proces de autodescoperire, pentru a se cunoaste pe sine. Daca imi las barba si port haine colorate, nu voi fi Richard Branson. Eu pot fi bun doar daca imi descopar calitatile. Apoi voi incerca sa le folosesc in interesul companiei. E adevarat ca unii se nasc, intr-adevar, cu anumite calitat i, dar cred ca oricine poate fi lider, desi nu toti isi doresc asta.

Sa fii lider implica multa munca, disponibilitatea de a face greseli, de a te pune in situatii riscante si de a-ti asuma riscul deciziilor tale. D. D.: Nu, nu este acelasi lucru. Managerul se ocupa cu organizarea si eficientizarea resurselor existente. Liderul se ocupa cu incurajarea performantei. Se spune ca managerii fac lucrurile asa cum trebuie, in timp ce liderii fac ceea ce trebuie. S. C.: Liderii sunt in toate domeniile. Poate fi, de exemplu, un chirurg, care are nevoie de toata echipa lui pentru ca operatia sa mearga bine.

S. C.: Sa fie siguri ca-si doresc sa fie lideri si, odata ce au realizat asta, sa se concentreze in a deveni din ce in ce mai buni. Apoi, ar trebui sa se puna in situatia de a gresi si a invata din greseli. Un lider nu evita sa-si asume riscuri. D. D.: Trebuie sa aiba curaj sa-si asume consecintele deciziilor, dar si sa stie sa comunice cu oamenii, sa-i asculte. Cei mai buni lideri sunt buni ascultatori, cum este Nelson Mandela. Este important ca liderii sa nu aiba orgolii personale si sa se bucure de succesul celorlalti.

Pentru ca tocmai asta este si menirea lor - sa creeze conditii pentru ca si ceilalti sa aiba succes. D. D.: Cred ca liderii sunt mereu in cautarea noii generatii. Cum convingi. Trebuie sa fii hotarat sa schimbi lumea in directia in care isi doreste si compania. Este important sa vada ca ai initiativa. S. C.: As putea sintetiza o reteta in doar trei cuvinte: energie pozitiva si entuziasm. D. D.: Foarte importanta. Oamenii sunt angajati pentru atitudinea lor. S. C.: Atitudinea conteaza intotdeauna in cariera, indiferent ce vrei sa faci.

Daca ai energie pozitiva, nimic nu-ti poate sta in cale.

Citeste tot articolul Liderii au curaj sa greseasca

Citeste mai mult...

Secretarul de Stat pentru Tehnologia Informatiei din cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Constantin Teodorescu, a sustinut vineri, in cadrul celei de-a doua editii a conferintei internationale eLiberatica, prezentarea proiectului "OpenID pentru administratia publica din Romania". Constantin Teodorescu a aratat ca OpenID este un protocol deschis, descentralizat, public, bine documentat si stabil, sustinut de mare numar de companii din domeniul tehnologiei informatiei a nivel international, care ar permite autentificarea persoanelor fizice si juridice pentru accesul in Sistemul Electronic National."Adoptarea protocolului OpenID de catre aplicatiile informatice ale administratiilor locale si centrale poate contribui la dezvoltarea rapida a serviciilor publice oferite de SEN, reduce aglomeratia la ghiseele diferitelor institutii si permite eficientizarea activitatilor institutiilor publice in prelucrarea cererilor venite din partea cetatenilor", a spus secretarul de stat din cadrul MCTI.

Pentru ca protocolul sa functioneze eficient, este nevoie de Furnizori de Garantie de Identitate Electronica (FGIE). In acest sens, a precizat Constantin Teodorescu, "MCTI a demarat deja discutii cu principalii operatori de telefonie mobila, bancile care ofera servicii de Internet Banking si alte companii, pentru a identifica modalitatea optima prin care acestea ar putea garanta pentru identitatea unei persoane interesate sa acceseze Sistemul Electronic National". Constantin Teodorescu a reamintit  ca MCTI a supus deja consultarii publice un proiect de act normativ care prevede, ca metoda de autentificare intre site-urile web ale SEN si FGIE, protocolul OpenID.

Proiectul este supus momentan avizarii ministerelor implicate in interactiunea dintre cetateni si administratiile statului, respectiv SEN. Actul normativ prevede adoptarea protocolului OpenID pentru dezvoltarea serviciilor electronice oferite cetatenilor de catre institutiile publice.

roiectul este supus momentan avizarii ministerelor implicate in interactiunea dintre cetateni si administratiile statului, respectiv SEN. Actul normativ prevede adoptarea protocolului OpenID pentru dezvoltarea serviciilor electronice oferite cetatenilor de catre institutiile publice.

Citeste tot articolul Operatorii de telefonie mobila si bancile, printre posibilii furnizori de garantie de identitate ele

Citeste mai mult...

Populatia Romaniei a scazut cu 4,5% in perioada 1997-2007, pe locul al patrulea dintre tarile membre ale Uniunii Europene (UE), dupa Bulgaria, Letonia si Lituania, la fel ca Estonia, potrivit unui comunicat al Oficiului European de Statistica, Eurostat. Astfel, populatia Romaniei s-a diminuat cu mai mult de un milion de locuitori in perioada analizata, de la 22.582.000 locuitori in 1997, la 21.565.000, in 2007, potrivit cifrelor Eurostat. Populatia a scazut in opt state membre ale UE in perioada 1997-2007.

Populatia Bulgariei a scazut cu 7,9% in cei zece ani, cea a Letoniei, cu 6,7%, iar cea a Lituaniei, cu 5,7%. Romania a avut aceeasi scadere a populatiei ca si Estonia, cu 4,5%. Cea mai mare crestere a populatiei in tarile membre ale UE a fost observata in Irlanda, unde numarul locuitorilor a urcat cu 18% in perioada 1997-2007. Populatia intregii Uniuni Europene a ajuns la 495 milioane in 2007, comparativ cu 479 milioane de locuitori in 1997, ceea ce marcheaza o crestere cu 3,4%. In ceea ce priveste cele mai mari cresteri ale populatiei din tarile membre ale UE, Irlanda a fost urmata de Cipru, unde s-a remarcat o evolutie demografica de 16,9%, de Luxemburg, cu 14,2% si de Spania, unde numarul locuitorilor a urcat cu 12,5%.

In 2005, populatia lumii era de 6,5 miliarde locuitori, mai mult decat dublul celor 3 miliarde de locuitori din 1960. Cu toate acestea, ponderea pe care o are populatia Uniunii Europene in cea a lumii a scazut de la 13,3% in 1960, la 7,5% in 2005. Guvernul a aprobat, la mijlocul lunii mai, un memorandum pentru elaborarea unei strategii demografice a Romaniei si a unui plan de masuri care sa previna scaderea populatiei, estimandu-se ca, in perioada 1990-2008, avem un deficit de 1,7 milioane locuitori, potrivit ministrului Paul Pacuraru."De foarte multa vreme cunoastem ca Romania se confrunta cu o problema demografica, cu o inrautatire a indicatorilor de natalitate, de mortalitate, si aceasta inrautatire, sigur, a facut ca Romania sa se confrunte cu un declin al populatiei, estimanduse ca, in perioada 1990-2008, avem un deficit de 1,7 milioane de locuitori - urmare a acestei scaderi", a spus ministrul Muncii.

n 2005, populatia lumii era de 6,5 miliarde locuitori, mai mult decat dublul celor 3 miliarde de locuitori din 1960. Cu toate acestea, ponderea pe care o are populatia Uniunii Europene in cea a lumii a scazut de la 13,3% in 1960, la 7,5% in 2005. Guvernul a aprobat, la mijlocul lunii mai, un memorandum pentru elaborarea unei strategii demografice a Romaniei si a unui plan de masuri care sa previna scaderea populatiei, estimandu-se ca, in perioada 1990-2008, avem un deficit de 1,7 milioane locuitori, potrivit ministrului Paul Pacuraru."De foarte multa vreme cunoastem ca Romania se confrunta cu o problema demografica, cu o inrautatire a indicatorilor de natalitate, de mortalitate, si aceasta inrautatire, sigur, a facut ca Romania sa se confrunte cu un declin al populatiei, estimanduse ca, in perioada 1990-2008, avem un deficit de 1,7 milioane de locuitori - urmare a acestei scaderi", a spus ministrul Muncii.

Citeste tot articolul Populatia Romaniei a scazut cu 4,5% in perioada 1997-2007

Citeste mai mult...

Actionarii Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au aprobat in sedinta de vineri majorarea capitalului social cu 10 milioane lei (2,77 milioane euro), prin aport in numerar, pana la 188,8 milioane lei (52,3 milioane euro), potrivit comunicatului remis Bursei. Pentru majorarea de capital vor fi emise 100 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionatii care figureaza in registrul actionarilor la data de 20 iunie vor putea cumpara 5,59 actiuni noi, la un pret de 0,12 lei/titlu,  pentru fiecare 100 actiuni detinute.

In pretul de subscriere este inclusa valoarea nominala, de 0,10 lei, si o prima de emisiune de 0,02 lei/titlu. Perioada de exercitare a dreptului de preferinta este 25 iunie - 25 august, iar actiunile nesubscrise vor fi anulate. La inceputul lunii mai, Depozitarul Central a inregistrat o majorarea anterioara de capital a bancii, cu 9,9% pana la 178,82 milioane lei. Banca Comerciala Carpatica are in prezent un capital social de 178,8 milioane lei, divizat in 1,78 miliarde actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei.

Potrivit ultimei raportari din 7 mai, Ilie Carabulea este actionarul principal al bancii, cu o detinere de 35,82%. Banca Comerciala Carpatica a obtinut, in primul trimestru al acestui an, un profit brut de 2,6 milioane lei (709.500 euro), in crestere de peste patru ori fata de rezultatul obtinut in perioada similara din 2007, cand BCC a afisat un profit trimestrial de 600.030 lei. Activele Bancii Comerciale Carpatica au ajuns la 2,3 miliarde lei (614 milioane euro) la sfarsitul lunii martie 2008, in crestere usoara fata de finalul anului trecut, cand se ridicau la aproape 2,29 miliarde lei.

Titlurile Bancii Carpatica se tranzactioneaza la prima categorie a Bursei, sub simbolul BCC. Potrivit ultimei cotatii de 0,278 lei, stabilita in sedinta din 30 mai, banca are o valoare de piata de 497,1 milioane lei.

Citeste tot articolul Banca Comerciala Carpatica si-ar putea majora capitalul social cu 10 milioane lei

Citeste mai mult...

BT Securities, membru al grupului Banca Transilvania, a fost autorizat de Bursa de Valori din Viena sa intermedieze in mod direct tranzactiile investitorilor romani la bursa vieneza, potrivit comunicatului transmis de casa de brokeraj."Autorizarea BT Securities confirma noul trend al cresterii interesului investitorilor din estul Europei fata de companiile listate la Bursa din Viena", se arata in comunicat. De la inceputul acestui an, Wiener Borse a autorizat doi noi intermediari internationali, dintre care BT Securities este primul din Romania si al doilea din estul Europei.

In prezent, la Wiener Borse sunt autorizati 83 de intermediari. Dintre acestia, 44 sunt internationali, iar la sfarsitul lunii aprilie 2008, detineau o pondere de 67,7% din totalul volumului de tranzactionare pe actiuni listate la Wiener Borse. Pe segmentul de piata ATX prime cea mai mare pondere (27,8%) o au investitorii americani, urmati de cei din Anglia (22,9%), Germania (10,1%) si Franta cu 6,2%. Dintre noii membri UE din estul Europei cea mai mare pondere o detine Polonia, cu 2,1%, situandu-se astfel pe locul 9 in clasamentul general.

BT Securities a fost infiintata in 1999 in Cluj-Napoca, in urma fuziunii a trei firme de brokeraj.  BT Securities se plaseaza in prezent printre primele cinci societati de servicii de investitii financiare din Romania, oferind servicii atat pentru investitori institutionali cat si pentru clientii de retail.

T Securities a fost infiintata in 1999 in Cluj-Napoca, in urma fuziunii a trei firme de brokeraj.  BT Securities se plaseaza in prezent printre primele cinci societati de servicii de investitii financiare din Romania, oferind servicii atat pentru investitori institutionali cat si pentru clientii de retail.

Citeste tot articolul BT Securities este primul intermediar roman autorizat sa tranzactioneze direct pe Bursa din Viena

Citeste mai mult...

Allen & Overy LLP si Radu Taracila Padurari Retevoescu SCA (RTPR), societate de avocatura de afaceri full-service, au anuntat semnarea unui parteneriat de asociere exclusiva, ce va intra in viguoare de la 1 iulie 2008. Noul birou asociat va opera sub numele de "Radu Taracila Padurari Retevoescu SCA in asociere cu Allen &Overy LLP" si va face parte din operatiunile firmei in Europa Centrala si de Est (ECE), coordonate regional de Jane Townsend, regional managing partner Allen & Overy pentru Europa Centrala.

"Inainte de a incheia aceasta asociere, am cooperat foarte mult cu RTPR in tranzactii de succes din Romania. Exista o nevoie certa a clientilor nostri ca Allen & Overy sa aiba propriul birou in Bucuresti, iar asocierea cu RTPR reprezinta pentru noi cea mai buna modalitate de a oferi clientilor expertiza juridica locala relevanta", a declarat Jane Townsend. Reprezentantii Allen & Overy au subliniat ca piata serviciilor juridice din Romania se afla intr-un punct cheie, iar colaborarea exclusiva in asocierea cu RTPR aseaza compania in pozitia ideala pentru a capitaliza aceasta crestere a pietei.

"Mediul de business din Romania are o dinamica extraordinara ceea ce impune firmelor de avocatura de afaceri sa reactioneze in mod rapid si consistent", a adaugat Dragos Radu, partener RTPR. Proiectele biroului asociat din Bucuresti vor beneficia de expertiza internationala a lui Hugh Owen, partener cu experienta in Romania si in alte tari din regiunea Europei Centrale si de Est, precum si a lui Marcel Nemeth, partener cu experienta in tranzactiile financiare din regiune. RTPR a fost infiintata in mai 2004.

Firma are cinci parteneri (Dragos Radu, Costin Taracila, Victor Padurari, Alexandru Retevoescu si Mihai Ristici) si un numar total de 33 de avocati care ofera servicii specializate unui portofoliu de clienti nationali si internationali precum Citibank, Copper Beach, EBRD, Enterprise Investors, Eurobank Properties, RAEF/Enterprise Capital, National Bank of Greece, UPC. Allen & Overy este o companie de consultanta juridica internationala cu aproximativ 5500 de angajati, incluzand cei 500 de avocati-parteneri, care  activeaza in 29 de birouri in toata lumea.

Allen & Overy opereaza in ECE din 1991, cand si-a deschis primul birou in Varsovia. De la acel moment si-a extins operatiunile pe piete precum Praga, Budapesta, Bratislava si Moscova.

Citeste tot articolul Allen & Overy isi lanseaza biroul din Romania printr-un parteneriat cu societatea de avocatura RTPR

Citeste mai mult...

Intrarea fondurilor de pensii pe piata de capital ar avea puterea sa influenteze preturile actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) abia din 2010, dar ar putea stimula semnificativ ofertele publice initiale facute de companiile mici si mijlocii din mediul privat, arata estimarile BCR."Ne-am bazat estimarile pe politicile de investitii adoptate pana in prezent de administratorii fondurilor de pensii private facultative (pilonul III), avand in vedere ca doar 7% din active erau directionate catre actiunile listate la bursa la sfarsitul lui martie si pe nivelul redus al contributiilor", se arata in raportul despre fondurile de pensii din Romania, publicat de Banca Comerciala Romana (BCR).

Chiar si in cazul unui scenariu foarte optimist, in care actiunile romanesti listate ar detine o pondere de 30% din activele fondurilor private obligatorii, valoarea acetora s-ar ridica la 60 milioane euro la sfarsitul acestui an si 220 milioane euro in 2009. In 2010, valoarea actiunilor listate din portofoliul fondurilor de pensii ar putea ajunge la 450 milioane euro, moment in care ar puea incepe sa influenteze cotatiiile la bursa, se arata in raportul BCR."Capitalizarea BVB este, in prezent, de aproximativ 27 miliarde euro, incluzand Rasdaq, dar fara capitalizarea Erste Bank, listata in acest an.

Potrivit calculelor noastre, valoarea de piata a actiunilor listate la BVB reprezinta aproximativ 30% din capitalizarea totala a pietei, adica mai putin de 10 miliarde euro", se mai arata in raportul BCR. BCR estimeaza o crestere treptata a contributiilor la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II), pana la 162,2 milioane lei in 2009, respectiv 220 milioane lei in 2010, pe seama cresterii salariilor si a numarului de angajati, precum si ca urmare a cresterii contributiei, de la 2% din salariul brut in prezent la 2,5% in 2009 si 3% in 2010.

Astfel, BCR se asteapta ca activele fondurilor de pensii obligatorii administrate privat sa ajunga la 1,5 miliarde euro la sfarsitul lui 2010 (in functie de evolutia cursului valutar), in conditiile in care anticipeaza o scadere treptata a randamentului mediu al pietei de la 6,8% in acest an la 6,5% in 2009 si 5% in 2010.

Citeste tot articolul Fondurile de pensii pot incepe sa influenteze preturile actiunilor de la BVB abia din 2010

Citeste mai mult...

Daunele acordate de Astra Asigurari au crescut de aproape 9 ori mai rapid decat afacerile companiei, situatie resimtita si de alte firme, in principal din cauza cresterii slabe pe segmentul de asigurari RCA, dupa ce un jucator a acaparat piata cu preturi foarte mici, a spus directorul Astra."Companii precum Alliant-Tiriac, Asiban, BCR Asigurari si Astra Asigurari au pierdut din portofoliu pe segmentul de RCA, in timp ce nivelul daunelor si-a urmat cursul", a mentionat directorul general al Astra Asigurari, Radu Mustatea, care a adaugat ca acesta a fost unul dintre motivele pentru care cresterea pe segmentul RCA a fost comprimata pe piata romaneasca a asigurarilor.

Daunele platite de Astra Asigurari, membra a grupului Uniqa, in pimul trimestru al acestui an au urcat cu 128% pana la 81 milioane lei fata de cele din primul trimestru din 2007, de aproape noua ori mai repede decat afacerile, care au sporit cu 15% la 137,64 milioane lei. Mustatea a explicat ca dauna medie a crescut anual cu 20-30% la compania Astra Asigurari, aceasta ajungand la 2.800 lei anul trecut, in timp ce dauna medie pe segmentul de asigurari Casco a fost de 3.100 - 3.300 lei. El a mai spus ca frecventa daunelor pe RCA a crescut de la 7% la 12%, in timp ce pe segmentul Casco a urcat de la 45% la 65%.

aunele platite de Astra Asigurari, membra a grupului Uniqa, in pimul trimestru al acestui an au urcat cu 128% pana la 81 milioane lei fata de cele din primul trimestru din 2007, de aproape noua ori mai repede decat afacerile, care au sporit cu 15% la 137,64 milioane lei. Mustatea a explicat ca dauna medie a crescut anual cu 20-30% la compania Astra Asigurari, aceasta ajungand la 2.800 lei anul trecut, in timp ce dauna medie pe segmentul de asigurari Casco a fost de 3.100 - 3.300 lei. El a mai spus ca frecventa daunelor pe RCA a crescut de la 7% la 12%, in timp ce pe segmentul Casco a urcat de la 45% la 65%.

le platite de Astra Asigurari, membra a grupului Uniqa, in pimul trimestru al acestui an au urcat cu 128% pana la 81 milioane lei fata de cele din primul trimestru din 2007, de aproape noua ori mai repede decat afacerile, care au sporit cu 15% la 137,64 milioane lei. Mustatea a explicat ca dauna medie a crescut anual cu 20-30% la compania Astra Asigurari, aceasta ajungand la 2.800 lei anul trecut, in timp ce dauna medie pe segmentul de asigurari Casco a fost de 3.100 - 3.300 lei. El a mai spus ca frecventa daunelor pe RCA a crescut de la 7% la 12%, in timp ce pe segmentul Casco a urcat de la 45% la 65%.

Citeste tot articolul Astra: Multi asiguratori si-au redus afacerile cu RCA pentru ca un jucator a scazut mult preturile

Citeste mai mult...

Bancile din Romania au inasprit, intr-o mai mare masura, conditiile de creditarea pentru firmele mici si mijlocii decat pentru cele mari, spre deosebire de cele din zona euro, arata un sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei, publicat marti de banca centrala."Bancile din zona euro, spre deosebire de cele autohtone, au inasprit conditiile de creditare intr-o mai mare masura pentru companiile mari si intr-o mai mica masura pentru cele mici", se arata in document. In schimb, bancile de pe piata romaneasca au procedat intr-o maniera diferita, fiind mai reticente in acordarea de credite IMM-urilor decat in cazul companiilor mari."Standardele de creditare au ramas relative neschimbate pentru companiile mari, in timp ce pentru IMM-uri s-au inasprit intr-o oarecare masura.

Asteptarile bancilor privind modificarile standardelor de creditare ale IMM-urilor au fost divergente fata de realizari, intrucat, la sfarsitul anului 2007, se previziona o relaxare a standardelor pentru primul trimestru din 2008)", se precizeaza in sondajul publicat de Banca Nationala a Romaniei. De asemenea, economistii de la BNR atrag atentia ca "evolutia standardelor si termenilor de creditare in Romania pare a fi decuplata de cea a bancilor din zona euro, in sensul ca tendinta de inasprire a conditiilor de creditare anuntata de bancile mama nu se propaga cu aceeasi intensitate - sau chiar deloc - catre filialele din Romania".

O explicatie ar putea fi ca piata bancara din Romania este vazuta in continuare ca o sursa importanta de obtinere a profiturilor de catre institutiile de credit europene, astfel incat constrangerile de finantare in Romania s-ar putea manifesta intr-o maniera mai putin accentuata ca in zona euro, se mai precizeaza in sondajul BNR. Potrivit raspunsurilor primite de BNR, "factorii care au contribuit la inasprirea standardelor de creditare pentru companii in intervalul ianuarie - martie 2008 au fost deciziile de politica monetara sau prudentiala ale BNR, asteptarile de inrautatire a situatiei economice generale si factorii specifici companiilor".

Bancile nu au perceput concurenta din sectorul financiar-bancar ca un factor care sa determine modificari in standardele de creditare. Pe segmentul pentru companii, cresterea cererii de credite noi s-a temperat in primul trimestru din 2008, comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut, arata sondajul BNR."In cazul IMM-urilor, diminuarea dinamicii cererii de credite poate fi asociata, intr-o anumita masura, cu intarirea standardelor de creditare", se mai precizeaza in sondajul bancii centrale.

Riscul de credit al companiilor pe sectoare de activitate s-a mentinut relativ constant in primele trei luni din 2008 comparativ cu ultimul trimestru din 2007, dar cu unele exceptii. Sectorul agricol este perceput ca fiind considerabil mai riscant. Retincenta a crescut si in privinta tranzactiilor imobiliare, intermedierii financiare si a constructiilor, care sunt considerate "intr-o oarecare masura mai riscante". Pe de alta parte, comertul si turismul sunt considerate segmente cu grad de risc mai scazut pentru finantare.

La nivel agregat, atat pe segmentul pentru populatie, cat si pe cel pentru companii, standardele de creditare au ramas relativ constante in primul trimestru al acestui an raportat la ultimele trei luni din 2007."Institutiile de credit se asteptau, la sfarsitul lui 2007, ca standardele de creditare sa se relaxeze intr-o anumita masura in primul trimestru al anului 2008. Comparativ, in zona euro, bancile au inasprit standardele de creditare la nivel agregat intr-o mai mare masura decat previzionasera in ultimul trimestru din 2007, iar estimarile lor pentru primele trei luni ale acestui an au fost apropiate de situatia realizata", se mai precizeaza in sondajul BNR.

Sondajul este efectuat periodic de BNR, pe baza datelor culese de la primele zece institutii de credit, alese dupa cota de piata aferenta finantarii companiilor si populatiei. Aceste institutii detineau aproximativ 80% din creditare la sfarsitul anului 2007. Sondajul este realizat trimestrial, in ianuarie, aprilie, iulie si octombrie. Creditele in lei acordate firmelor insumau la finalul lunii martie 38,39 miliarde lei (10,3 miliarde euro), in crestere cu 4,8% fata de februarie si cu 47,4 % fata de martie 2007, iar imprumuturile in valuta acordate companiilor insumau la finalul lunii martie 46,57 miliarde lei (12,5 miliarde euro), cu 3,4% mai mult decat la sfarsitul lunii precedente si cu 57% peste nivelul din martie 2007, potrivit datelor publicate de banca centrala.

Creditul neguvernamental insuma, la finalul lunii martie, 164,6 miliarde lei (44,2 miliarde euro), in crestere cu 4% fata de februarie si cu 66,3% fata de aceeasi luna din 2007.

Citeste tot articolul Bancile au inasprit mai mult conditiile de creditare pentru IMM-uri decat pentru firmele mari

Citeste mai mult...

Banca Centrala Europeana (BCE) si Banca Nationala a Romaniei vor organiza, in 2009, a saptea editie a Zilelor Culturale ale BCE, la Frankfurt, avand ca tema Romania, a anuntat BNR."Presedintele BCE, Jean Claude Trichet, a anuntat ca "Romania" va fi tema zilelor culturale ce se vor organiza in anul 2009. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si-a exprimat satisfactia pentru oportunitatea oferita tarii noastre de a prezenta si promova valorile culturale romanesti si contributia acestora la cultura europeana", se mai precizeaza in comunicatul de presa.

Trofeul ce simbolizeaza Zilele culturale ale BCE va fi pastrat, timp de un an, la BNR. Initiativa organizarii Zilelor Culturale ale BCE a fost lansata in anul 2003, cu scopul de a oferi locuitorilor din Frankfurt si regiunea Rin-Main, dar si vizitatorilor, posibilitatea de a cunoaste principalele repere culturale ale statelor membre ale Uniunii Europene si de a sublinia ideea ca, in principal, cultura este cea care intareste legaturile dintre natiunile Europei. Organizate anual, pe parcursul a trei saptamani, Zilele Culturale ale BCE cuprind manifestari din toate domeniile vietii culturale specifice unui stat membru al UE.

Pentru a marca a 10-a aniversare a BCE si a SEBC, anul 2008 a fost dedicat tuturor celor 27 de state membre. Luni, 2 iunie 2008, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a participat la Frankfurt, in delegatia Romaniei condusa de presedintele Traian Basescu, la incheierea evenimentelor care au marcat implinirea unui deceniu de la infiintarea Bancii Centrale Europene si a Sistemului European al Bancilor Centrale. In acelasi cadru, a avut loc si ultimul act al manifestarilor desfasurate sub emblema Zilelor Culturale ale BCE.

entru a marca a 10-a aniversare a BCE si a SEBC, anul 2008 a fost dedicat tuturor celor 27 de state membre. Luni, 2 iunie 2008, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a participat la Frankfurt, in delegatia Romaniei condusa de presedintele Traian Basescu, la incheierea evenimentelor care au marcat implinirea unui deceniu de la infiintarea Bancii Centrale Europene si a Sistemului European al Bancilor Centrale. In acelasi cadru, a avut loc si ultimul act al manifestarilor desfasurate sub emblema Zilelor Culturale ale BCE.

Citeste tot articolul Editia din 2009 a Zilelor Culturale ale BCE va avea ca tema Romania

Citeste mai mult...

Compania Office Depot a inaugurat, joi, un nou Shared Services Center (Centrul European de Servicii Financiare), in Cluj-Napoca, respectiv in Iulius Business Center. Centrul are momentan 225 de angajati din domeniul financiar si contabil si se intinde pe 3.750 mp. Activitatea centrului acopera operatiunile din Europa ale companiei. Pana in prezent, la centrul european din Cluj au fost mutate operatiunile din Anglia si Franta. In perioada imediat urmatoare, vor fi transferate la Cluj operatiunile pentru Germania, Olanda si Belgia.

Sfarsitul anului va marca transferul operatiunilor derulate in Spania, dar si atingerea pragului de 400 de angajati. La inaugurare a participat si Dirk Collin, Executive Vice-President si Managing Director Europe. " Office Depot a fost foarte bine primit la Cluj-Napoca, iar noi suntem nerabdatori sa devenim parte din aceasta comunitate si sa ne implicam in viasa ei", a declarat Dik Collin. Reprezentantii companiei au declarat ca au ales Clujul pentru a construi noul centru, deoarece piata locala a muncii ofera exact ceea ce cauta Office Depot, respectiv absolventi tineri de studii economice sau filologice, foarte bine pregatiti, care cunosc cel putin doua limbi straine, educati intr-un mediu orientat catre business.

O alta sursa de a atrage angajati va fi diaspora, respectiv romanii care au plecat sa munceasca in strainatate. Strategia companiei este de a transforma centrul de la Cluj intr-unul pan-European, pentru uni procesele financiare divizate si tranzactiile clientilor din mai multe tari. Bob van Heyningen, Vice-Presedinte Economic pentru Europa, a declarat, la randul sau, ca centrul de la Cluj va sprjini eficienta afacerillor Office Depot din Europa."Faptul ca in Europa Office Depot detine un singur centru pentru gestionarea tranzactiilor financiare ne ajuta sa oferim clientilor nostri  o experienta completa si sa asiguram, in acelasi timp, si eficienta acestor operatiuni" a spus van Heyningen.

Office Depot furnizeaza produse si servicii pentru clienti prin intermediul a 1.600 de oficii deschise in toata lumea, o echipa de vanzari puternica, materiale si cataloage de prezentare de inalta calitate, dar si prin comert electronic a carui valoare se ridica la peste 4,9 miliarde de USD. Vanzarile anuale inregistrate de Office Depot ajung la aproximativ 15,5 miliarde de USD. Compania are peste 49.000 angajati in intreaga lume. La nivel mondial, Office Depot este compania cu cel mai larg portofoliu de produse si servicii de birotica, avand in acelasi timp si cea mai mare acoperire globala prin vanzarile directe sau indirecte in 43 de tari.

Citeste tot articolul Office Depot a inaugurat la Cluj Centrul European de Servicii Financiare

Citeste mai mult...

Legea privind plata pensiilor in sistemul pensiilor obligatorii ar trebui finalizata in iulie 2009, demersurile in acest sens fiind inceput de Ministerul Muncii, care a selectat deja consultantul care va participa la elaborarea acestei legi, a spus joi presedintele CSSPP, Mircea Oancea."CSSPP va avea sarcini foarte importante in ce priveste punerea in aplicare a acestei legi. Este o lege care impune un nou sistem in ce priveste autorizarea companiilor care furnizeaza pensii, modul de calculare a pensiilor sau plata pensiilor", a mentionat presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. El a adaugat ca, dupa elaborarea acestei legi, se poate spune ca Romania are un sistem complet  din punct de vedere legislativ in sistemul pensiilor private.

Oancea a adaugat ca CSSPP pregateste un proiect legislativ de modificare a legilor 204 si 411 pe care il va prezenta in Parlament la inceputul anului viitor, care va include constatarile semnalate de Comisie si propunerile din piata pensiilor private. In primul an de activitate pe pilonul II, 2% din contributia totala de 9,5% pentru asigurarile sociale pe care o plateste fiecare angajat va ajunge in administrare privata. Ponderea va creste anual cu cate o jumatate de punct procentual, pana la atingerea nivelului de 6% aplicat venitului lunar brut, intr-un interval de opt ani.

ancea a adaugat ca CSSPP pregateste un proiect legislativ de modificare a legilor 204 si 411 pe care il va prezenta in Parlament la inceputul anului viitor, care va include constatarile semnalate de Comisie si propunerile din piata pensiilor private. In primul an de activitate pe pilonul II, 2% din contributia totala de 9,5% pentru asigurarile sociale pe care o plateste fiecare angajat va ajunge in administrare privata. Ponderea va creste anual cu cate o jumatate de punct procentual, pana la atingerea nivelului de 6% aplicat venitului lunar brut, intr-un interval de opt ani.

a a adaugat ca CSSPP pregateste un proiect legislativ de modificare a legilor 204 si 411 pe care il va prezenta in Parlament la inceputul anului viitor, care va include constatarile semnalate de Comisie si propunerile din piata pensiilor private. In primul an de activitate pe pilonul II, 2% din contributia totala de 9,5% pentru asigurarile sociale pe care o plateste fiecare angajat va ajunge in administrare privata. Ponderea va creste anual cu cate o jumatate de punct procentual, pana la atingerea nivelului de 6% aplicat venitului lunar brut, intr-un interval de opt ani.

Citeste tot articolul Ministerul Muncii a ales consultantul pentru elaborarea legii privind plata pensiilor private

Citeste mai mult...

Angajatorii ar putea contribui la temperarea inflatiei prin acordarea de pensii private facultative (pilonul III) in locul majorarilor de salarii, iar pentru ca pensia sa fie suficienta unui trai decent, romanii au nevoie si de asigurare de viata, a spus joi seful ING Asigurari de Viata."Romanii nu vor avea o pensie adecvata unui trai decent daca nu contribuie la o pensie facultativa si nu isi fac asigurare de viata cu acumulare de capital, pe langa contributiile acumulate la pensiile obligatorii si la cele de stat", a declarat directorul general al ING Asigurari de Viata, Bram Boon.

El considera ca nivelul de deductibilitatea in sistemul pensiilor facultative ar trebui sa creasca, pentru ca acest sistem sa fie stimulat."Romanii cheltuie prea mult si ar trebui sa ajute mai mult macroeconomia acestei tari. Angajatorii nu trebuie sa acorde mariri de salarii, ci pensii private facultative", a spus Boon, referindu-se necesitatea inlocuirii majorarilor de salarii cu pensiile de pe pilonul III. Potrivit legislatiei, pot participa la fondurile de pensii facultative atat angajatii cat si angajatorii, in limita a 15% din salariul persoanei respective, dar nu mai mult de 200 euro pe an.

l considera ca nivelul de deductibilitatea in sistemul pensiilor facultative ar trebui sa creasca, pentru ca acest sistem sa fie stimulat."Romanii cheltuie prea mult si ar trebui sa ajute mai mult macroeconomia acestei tari. Angajatorii nu trebuie sa acorde mariri de salarii, ci pensii private facultative", a spus Boon, referindu-se necesitatea inlocuirii majorarilor de salarii cu pensiile de pe pilonul III. Potrivit legislatiei, pot participa la fondurile de pensii facultative atat angajatii cat si angajatorii, in limita a 15% din salariul persoanei respective, dar nu mai mult de 200 euro pe an.

nsidera ca nivelul de deductibilitatea in sistemul pensiilor facultative ar trebui sa creasca, pentru ca acest sistem sa fie stimulat."Romanii cheltuie prea mult si ar trebui sa ajute mai mult macroeconomia acestei tari. Angajatorii nu trebuie sa acorde mariri de salarii, ci pensii private facultative", a spus Boon, referindu-se necesitatea inlocuirii majorarilor de salarii cu pensiile de pe pilonul III. Potrivit legislatiei, pot participa la fondurile de pensii facultative atat angajatii cat si angajatorii, in limita a 15% din salariul persoanei respective, dar nu mai mult de 200 euro pe an.

Citeste tot articolul ING: Acordarea de pensii private in loc de mariri de salarii ar tempera inflatia

Citeste mai mult...

Preturile produselor ecologice din Romania sunt de 3-4 ori mai mari decat ar trebui. Tara noastra are capacitatea de a produce materie prima pentru alimente ecologice, insa lipsa procesatorilor ii obliga pe comercianti sa le importe la preturi mult mai mari. Statele occidentale s-au mobilizat in ultimii ani pentru fabricarea produselor ecologice. Nu este insa si cazul Romaniei. Compatriotii nostri prefera sa importe produsul finit, chiar daca exista posibilitatea ca acesta sa fie pregatit si in tara."In Romania avem materie prima ecologica, dar din pacate nu avem procesatori in sistem ecologic, si atunci se creeaza un paradox, Romania exporta materie prima ecologica in Occident, acolo se prelucreaza si noi ca importatori aducem produsul finit mult mai scump, ne mai costa si transportul, si evident ajunge pe rafturi la un pret de poate 3-4 ori mai mare decat daca s-ar fi produs aici direct", a subliniat Radu Panait, director general Natura Land.

Solutia. Specialistii incearca sa promoveze cat mai mult agricultura ecologica si sa o dezvolte. Utilizarea mai multor tehnologii de agricultura ecologica ar elimina pesticidele si fertilizatorii chimici."Avem un interes sa convingem cat mai multi producatori, procesatori sa inceapa sisteme de agricultura ecologica pentru ferme sau sa inceapa procesarea in sisteme ecologice pentru fabricile de procesare astfel incat sa avem si noi produse romanesti finite made in Romania, mult mai avantajoase. Dam de munca si la oameni, este foarte important si pentru mediu pentru ca agricultura ecologica inseamna automat eliminarea pesticidelor si a fertilizatorilor chimici", a mai declarat acesta.

olutia. Specialistii incearca sa promoveze cat mai mult agricultura ecologica si sa o dezvolte. Utilizarea mai multor tehnologii de agricultura ecologica ar elimina pesticidele si fertilizatorii chimici."Avem un interes sa convingem cat mai multi producatori, procesatori sa inceapa sisteme de agricultura ecologica pentru ferme sau sa inceapa procesarea in sisteme ecologice pentru fabricile de procesare astfel incat sa avem si noi produse romanesti finite made in Romania, mult mai avantajoase. Dam de munca si la oameni, este foarte important si pentru mediu pentru ca agricultura ecologica inseamna automat eliminarea pesticidelor si a fertilizatorilor chimici", a mai declarat acesta.

ia. Specialistii incearca sa promoveze cat mai mult agricultura ecologica si sa o dezvolte. Utilizarea mai multor tehnologii de agricultura ecologica ar elimina pesticidele si fertilizatorii chimici."Avem un interes sa convingem cat mai multi producatori, procesatori sa inceapa sisteme de agricultura ecologica pentru ferme sau sa inceapa procesarea in sisteme ecologice pentru fabricile de procesare astfel incat sa avem si noi produse romanesti finite made in Romania, mult mai avantajoase. Dam de munca si la oameni, este foarte important si pentru mediu pentru ca agricultura ecologica inseamna automat eliminarea pesticidelor si a fertilizatorilor chimici", a mai declarat acesta.

Citeste tot articolul Alimentele ecologice din Romania, de 3-4 ori mai scumpe decat in Occident

Citeste mai mult...

Compania Telemobil a incheiat, in luna mai, un acord de finantare de 220 de milioane de euro cu China Development Bank (Banca Chineza pentru Dezvoltare), pentru extinderea retelei Zapp. Informatia a fost confirmata de catre directorul de comunicare al Telemobil, Carmen Lazar, care nu a dorit sa ofere detalii privind imprumutul. La inceputul lunii ianuarie 2008, Telemobil a anuntat ca a selectat producatorul chinez de echipamente si solutii de comunicatii ZTE ca partener si furnizor oficial pentru extinderea si dezvoltarea retelelor sale, respectiv CDMA 450 MHz si 3G, in banda de frecventa de 2,1 Ghz.

Astfel, lansarea serviciilor de telecomunicatii de generatia a treia (3G) in reteaua Zapp va avea loc cel mai tarziu in toamna acestui an, urmand sa acopere un numar de 19 orase. Alaturi de Capitala, celelalte 18 orase acoperite de reteaua 3G a Telemobil vor fi Timisoara, Pitesti, Craiova, Arad, Oradea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Brasov, Sibiu, Targu-Mures, Buzau, Constanta, Ploiesti, Braila, Bacau si Iasi.

stfel, lansarea serviciilor de telecomunicatii de generatia a treia (3G) in reteaua Zapp va avea loc cel mai tarziu in toamna acestui an, urmand sa acopere un numar de 19 orase. Alaturi de Capitala, celelalte 18 orase acoperite de reteaua 3G a Telemobil vor fi Timisoara, Pitesti, Craiova, Arad, Oradea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Brasov, Sibiu, Targu-Mures, Buzau, Constanta, Ploiesti, Braila, Bacau si Iasi.

l, lansarea serviciilor de telecomunicatii de generatia a treia (3G) in reteaua Zapp va avea loc cel mai tarziu in toamna acestui an, urmand sa acopere un numar de 19 orase. Alaturi de Capitala, celelalte 18 orase acoperite de reteaua 3G a Telemobil vor fi Timisoara, Pitesti, Craiova, Arad, Oradea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Brasov, Sibiu, Targu-Mures, Buzau, Constanta, Ploiesti, Braila, Bacau si Iasi.

Citeste tot articolul China Development Bank finanteaza extinderea retelei Zapp din Romania

Citeste mai mult...

Ambasadorii la Bucuresti ai celor doua tari gazda ale Campionatului European - Martin Echtinger, al Austriei, si Livio Hurzeler, al Elvetiei - au spus ca evenimentul sportiv care va incepe in 7 iunie va aduce ambelor tari de sute de milioane de euro, relateaza Hotnews. Mai precis, sumele se ridica la 320 de milioane pentru Austria si in jur de 344 de milioane (550 de milioane de franci elvetieni) pentru Elvetia. Necuantificabile, dar extrem de importante, sunt castigurile la nivelul imaginii. Cei doi diplomati au vorbit, pentru HotNews.ro, despre pregatirile pe care le-au facut tarile lor pentru acest eveniment si despre asteptarile in privinta prezentei romanilor in Austria si Elvetia.

Investitiile in stadioane si in infrastructura, in organizarea de evenimente si facilitatile pentru suporteri facute pentru Campionatul European de Fotbal in cele doua tari au fost din bugetul UEFA - 230 de milioane pentru ambele federatii - dar si din bugetele nationale si locale. In Elvetia, numai pentru masurile de securitate s-au alocat, potrivit ambasadorului Livio Hurzeler, echivalentul a 60 de milioane de euro din bugetul federal, in timp ce costurile platite de contribuabilii austrieci sunt de mai putin de 150 de milioane de euro."Conform unor calcule recente, din bugetele nationale, regionale si locale se vor cheltui in total 143 de milioane de euro.

Bugetul federal suporta costul construirii infrastructurii de 75 de milioane de euro", a spus diplomatul austriac. Castigurile insa vor fi insemnate: "Ne asteptam la 320 de milioane de euro, ceea ce inseamna o crestere a economica de 0,2% in luna iunie", a spus Martin Eichtinger. La randul sau, omologul sau elvetian a estimat cifra de afaceri la 550 de milioane de franci elvetieni. "Ministerul Economiei crede ca nu va avea un impact macroeconomic, se estimeaza o crestere economica pe iunie de 0,1%", a spus si Livio Hurzeler.

Ambii ambasadori considera insa ca inestimabile sunt castigurile asupra imaginii celor doua tari. "Campionatul European este al treilea mare eveniment sportiv al lumii, dupa Campionatul Mondial de Fotbal si Jocurile Olimpice si cel de-al doilea mare eveniment mediatic, dupa Cupa Mondiala la fotbal si inaintea Olimpiadei. Vor fi intre 8 si 10 miliarde de telespectatori din 200 de tari", a spus diplomatul austriac. Evaluarea diplomatului austriac este de 2 milioane de turisti pe noapte in perioada Campionatului.

"Asteptam 1,2 milioane de spectatori pe stadioanele din cele doua tari, dintre care jumatate vor fi in Austria. Daca adaugam 3-5 vizitatori care insoteste fiecare detinator de bilet, ajungem in mare la 2 milioane de turisti pe noapte care vor sta doar in Austria", a spus Martin Eichtinger.

Citeste tot articolul Castiguri colosale pentru tarile gazda la EURO 2008: 320 de milioane de euro pentru Austria si 344 d

Citeste mai mult...

Pensia acordata de stat (Pilonul I) si suma care se va acumula in contul pensiilor private obligatorii (Pilonul II) nu vor asigura siguranta financiara la sfarsitul perioadei active a unei persoane."Cu ce se contribuie in momentul de fata la Pilonul II si Pilonul III nu se va ajunge la o pensie de 1.000 de euro pe luna", a declarat ieri Radu Vasilescu, director general fond de pensii, la un seminar pe tema pensiilor. Acesta a explicat ca un participant in sistem cu un salariu lunar actual de 439 euro (salariul mediu brut din Romania in martie 2008), cu o crestere salariala anuala de cinci la suta, va obtine dupa 35 de ani de contributie pe Pilonul II o pensie lunara de 197,68 euro (731 lei), iar pe Pilonul III, cu o contributie de 33,78 euro pe luna, in limita deductibilitatilor actuale, o pensie lunara de 133,25 euro (493 lei).

Pentru a obtine o pensie de 1.000 de euro pe luna in 2043, in conditiile reglementarilor actuale, participantul ar trebui sa aiba un salariu brut de 1.680 euro, respectiv un salariu net de 1.176 euro, a adaugat Vasilescu. Acesta a precizat ca autoritatile ar trebui sa reduca perioada, de opt ani, pana cand procentul din contributia la asigurarile sociale de stat care intra in administrare privata va creste de la 2%, in acest an, la 6%. Potrivit legislatiei, in primul an de activitate, doua puncte procentuale din contributia totala de 9,5% pentru asigurarile sociale pe care o plateste fiecare angajat va ajunge in administrare privata.

Cota va creste cu cate o jumatate de punct procentual anual, pana la atingerea valorii de 6% aplicate venitului lunar brut, intr-un interval de opt ani, pana in 2016.

ota va creste cu cate o jumatate de punct procentual anual, pana la atingerea valorii de 6% aplicate venitului lunar brut, intr-un interval de opt ani, pana in 2016.

Citeste tot articolul Pilonul II, insuficient pentru o pensie decenta

Citeste mai mult...

Ca urmare a cresterii numarului de restantieri si a fraudelor cu adeverinte de venit false, bancile au devenit mai atente cui dau banii de la pusculita. Astfel, dupa epoca creditului doar cu buletinul, acum imprumuturile se acorda pe baza analizei serioase a veniturilor, iar uneori se solicita si contractele aferente creditelor de la alte banci. Avand in vedere ca cei mai multi solicitanti de credite obtin venituri din salarii, am incercat sa impartim bancile in diferite categorii de flexibilitate in functie de documentele solicitate pentru un credit de nevoi personale fara garantii.

Cele mai flexibile banci sunt cele care nu solicita cartea de munca, contractul individual de munca sau fluturasul de salariu, ci numai o adeverinta de venit semnata si stampilata de reprezentantii companiei angajatoare. La polul opus se afla institutiile care solicita, pe langa adeverinta, cartea sau contractul individual de munca, o factura de utilitati, de preferinta de la anumiti furnizori, si in unele cazuri chiar si contractele si scadentarele imprumuturilor in derulare. Luand in considerare ca majoritatea firmelor din Romania sunt IMM-uri, este des intalnita practica prin care angajatorul poate trece o suma mai mare pe adeverinta de venit in incercarea de a-si ajuta angajatul sa obtina un credit mai mare.

La Banca Romaneasca, Volksbank si Cetelem se pot obtine credite doar pe baza de act de identitate si adeverinta de venit, in timp ce Millenium Bank si Raiffeisen Bank solicita in plus si o factura de utilitati, emisa pe adresa de domiciliu a solicitantului. Toate bancile se bazeaza pe declaratiile date de solicitant referitoare la alte datorii si, in plus, fac verificari in baza de date a Biroului de Credit si in Centrala Riscurilor Bancare. Iar Piraeus Bank si Volksbank solicita clientului, pe langa documentatia necesara stabilirii venitului, chiar si contractele si scadentarele aferente creditelor contractate de la alte banci.

Majoritatea bancilor cer copii dupa cartea de munca sau dupa contractul individual de munca, inregistrat la Inspectoratul Teritorial al Muncii. Credit Europe Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Piraeus Bank, ING Bank sau UniCredit Tiriac Bank solicita, pe langa adeverinta doveditoare a venitului, si copie dupa cartea sau contractul individual de munca. ABN Amro Bank, BRD, Libra Bank sau Garanti Bank adauga listei de mai sus si o factura recenta de utilitati. La Alpha Bank si Bancpost cartea de munca este necesara numai pentru creditele cu valoare mai mare de 5.000 euro.

Alpha Bank solicita si o factura de utilitati indiferent de suma creditului, in timp ce la Bancpost, aceasta este necesara numai pentru credite de peste 10.000 euro. BCR este mult mai permisiva cu propriii clienti. Astfel, pentru creditele mai mici de 1.000 euro sau pentru solicitantii care au beneficiat in ultimul an de credite garantate cu ipoteca de la BCR, nu se mai solicita cartea sau contractul de munca, deoarece se presupune ca o copie se afla deja la dosarul anterior. Mai mult, persoanele care isi incaseaza salariul intr-un cont curent deschis la BCR nu sunt nevoite sa mai aduca nici adeverinta de venit, extrasul de cont tinand locul acesteia.

Citeste tot articolul Cat de usor se obtine un credit?

Citeste mai mult...

Organizatiile sindicale din Romania sustin pozitia celor europene in privinta limitarii timpului de lucru saptamanal, noteaza Gardianul. Acestia considera ca, in forma actuala, directiva europeana nu raspunde unui echilibru adecvat intre flexibilitate si securitate. Sindicalistii militeaza pentru un timp de lucru saptamanal de 48 de ore. Organizatiile sprijina toate demersurile Confederatiei Europene a Sindicatelor (CES) in sensul modificarii respectivei directive, in concordanta cu tratatele europene si Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale.

Sindicalistii europeni subliniaza ca, in ultimii cinci ani, trei sentinte ale Curtii Europene de Justitie (CEJ) au confirmat ca timpul de munca "la apel" (on-call) - atunci cand angajatul trebuie sa fie la locul de munca, la dispozitia angajatorului - trebuie definit ca timp de lucru in termenii directivei. Anumite state membre ale UE s-au opus aplicarii acestor sentinte si le-au utilizat ca pretext pentru a aplica "opt-out", mai ales in sectorul sanatatii, spre exemplu pentru doctorii care lucreaza de garda in spitale.

Comisia Europeana avea obligatia legala de a reexamina aceste doua derogari intr-un interval de sapte ani de la implementarea directivei, mai arata sindicalistii europeni. Totodata, comisia doreste mentinerea clauzei de "opt-out" individuale, definirea asa-numitelor parti inactive ale serviciului de garda (on-call) ca nefiind timp de munca, chiar si atunci cand lucratorul trebuie sa se afle disponibil la locul de munca, extinderea perioadei de referinta pentru calcularea mediei maxime a saptamanii de lucru de 48 de ore, de la patru la 12 luni, fara prevederi si garantii de siguranta.

Sindicatele din Romania au militat intotdeauna pentru un timp de lucru saptamanal, statutar, maximal de 48 de ore, aparat de la inceputul secolului 20 si de prima conventie a Organizatiei Internationale a Muncii din 1919, care stabilea, de altfel, ca timpul de lucru saptamanal sa fie de 48 ore in toata lumea, potrivit sindicalistilor. Pana la ora cand am scris acest material, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse nu a prezentat nici un punct de vedere oficial in aceasta privinta.

Citeste tot articolul Lucram prea mult. Sindicatele cer limitarea orelor de munca

Citeste mai mult...

Un roman a obtinut in instanta daune morale in valoare de 5.000 de lei de la BRD. Anul trecut, acesta a dat in judecata banca din cauza ca a comunicat date eronate care il incadrau pe debitor in categoria rau-platnicilor. Potrivit directorului general al BC, Serban Epure, instanta a decis si ca BC nu are legatura cu cauza. Epure afirma ca Biroul nu mai are alte procese de acest gen si ca, in cei patru ani de cand a fost infiintata institutia, procesele "pot fi numarate pe degetele de la o mana".

La BC sunt raportate in primul rand date referitoare la rau-platnici - cei care intarzie sa achite ratele la creditele contractate mai mult de 30 de zile. Acestea sunt numite "informatii negative". La finele anului trecut raportau astfel de informatii 38 de institutii - banci, companii de leasing si societati care acorda credite. Un numar mai mic de institutii raporteaza la Birou si informatii referitoare la sumele imprumutate de clienti de la ele. Aceste informatii sunt folositoare pentru a verifica declaratia celor care doresc sa contracteze imprumuturi referitoare la celelalte obligatii lunare pe care si le-au asumat, adica "informatii pozitive".

Rau-platnicii raportati la BC pot fi "taiati de credite", in cazul in care mai doresc sa se mai imprumute. Bancile decid daca mai acorda credite acestora in functie de doua variabile-cheie: ce suma nu a platit si cat timp a intarziat cu achitarea ratei. Sumele restante mai mici de 10 lei nu mai sunt raportate la Birou din 2007. Bancile au considerat ca pot inchide ochii la astfel de sume minuscule care umflasera semnificativ lista de rau-platnici. Pe lista neagra a BC se aflau doua milioane de romani, potrivit ultimului bilant prezentat de oficialii institutiei, cifra care ii includea si pe cei cu restante infime.

Cei care considera ca in bazele de date ale BC ar putea exista informatii eronate referitoare la istoricul lor de plati sau la imprumuturile pe care le-au contractat pot verifica acest lucru. Trebuie sa completeze o cerere, care poate fi descarcata si de pe site-ul acestei institutii (In cazul in care in raspunsul primit de la BC detectati informatii eronate, trebuie sa va adresati bancii care le-a raportat pentru a fi corectate.

Citeste tot articolul BRD plateste daune pentru neglijenta

Citeste mai mult...

Ce ati alege intre un weekend linistit cu familia si unul care sa va ridice nivelul adrenalinei, la doua mii de metri altitudine. Tot mai multi romani curajosi sau plictisiti au inceput sa caute sporturile extreme, ca distractie, pentru sfarsitul de saptamana. Si cateodata isi iau si colegii, la teambuilding extrem. Pe ploaie, vant si la temperaturi de minus 5 grade, sunt interzise zborurile de agrement. Sedintele de zbor sunt numai bune de facut cadou de nunta, ar spune unii. Managerii de top, insa, platesc mii de euro pentru aceste activitati, totul pentru ca angajatii sa dea randament.

O companie scoate din cont intre 5.000 si10.000 de euro pentru teambuilding-uri. Iar daca vremea nu tine cu ei, exista solutia de rezerva."Le oferim zboruri cu avionul si daca vremea nu este buna, ca sa nu-i trimitem inapoi, le asiguram activitati cu blocker, o vela pentru sol, avem niste ATV-uri", spune Cezar Mihalache managerul unei firme care are ca profil zborurile de agrement. Exista si parti mai putin placute. Cei care zboara spun ca aterizarea poate fi uneori destul de dura.

companie scoate din cont intre 5.000 si10.000 de euro pentru teambuilding-uri. Iar daca vremea nu tine cu ei, exista solutia de rezerva."Le oferim zboruri cu avionul si daca vremea nu este buna, ca sa nu-i trimitem inapoi, le asiguram activitati cu blocker, o vela pentru sol, avem niste ATV-uri", spune Cezar Mihalache managerul unei firme care are ca profil zborurile de agrement. Exista si parti mai putin placute. Cei care zboara spun ca aterizarea poate fi uneori destul de dura.

panie scoate din cont intre 5.000 si10.000 de euro pentru teambuilding-uri. Iar daca vremea nu tine cu ei, exista solutia de rezerva."Le oferim zboruri cu avionul si daca vremea nu este buna, ca sa nu-i trimitem inapoi, le asiguram activitati cu blocker, o vela pentru sol, avem niste ATV-uri", spune Cezar Mihalache managerul unei firme care are ca profil zborurile de agrement. Exista si parti mai putin placute. Cei care zboara spun ca aterizarea poate fi uneori destul de dura.

Citeste tot articolul Adrenalina la maxim: Teambuilding-ul extrem cucereste romanii

Citeste mai mult...

Vodafone Romania anunta operatiunea de achizitie a SC Vegastel 2007 SRL, companie care comercializeaza produse si servicii de telefonie mobila. Prin aceasta tranzactie, Vodafone Romania va detine 100% din actiunile SC Vegastel 2007 SRL, se arata intr-un comunicat de presa remis BankNews.ro. Tranzactia prin care Vodafone Romania SA a achizitionat SC Vegastel 2007 SRL a primit avizul favorabil al Consiliului Concurentei, conform prevederilor legale. Reteaua de distributie a SC Vegastel 2007 SRL include 60 de magazine, cele mai multe fiind situate in judetele Suceava, Botosani, Vaslui, precum si in Bucuresti.

SC Vegastel 2007 SRL va deveni dealer exclusiv pentru produsele si serviciile Vodafone, dupa un proces de rebranding al magazinelor sale, care va avea loc in perioada urmatoare. In urma tranzactiei, SC Vegastel 2007 SRL va prelua toti angajatii care sustin functionarea retelei de distributie. Vodafone Romania, divizie a Vodafone Group Plc., avea 8.921.000 de clienti, la 31 martie 2008. Vodafone este cel mai mare grup international de comunicatii mobile, cu 260 de milioane de clienti, la 31 martie 2008.

Vodafone are divizii in 25 de tari de pe cinci continente, la care se adauga alte 42 de retele partenere.

odafone are divizii in 25 de tari de pe cinci continente, la care se adauga alte 42 de retele partenere.

Citeste tot articolul Vodafone Romania a achizitionat Vegastel

Citeste mai mult...

Statele Uniunii Europene au ajuns luni noapte la un acord, potrivit caruia cetatenii comunitari nu trebuie sa lucreze mai mult de 48 de ore pe saptamana decat daca vor, iar muncitorii temporari trebuie sa aiba aceleasi drepturi ca si cei permanenti inca din prima zi de lucru, relateaza Reuters. Acordul pune capat unei dispute care dureaza de patru ani intre un grup de tari conduse de Marea Britanie - cu puncte de vedere economice liberale - pe de o parte si un altul condus de Franta - care cere standarde sociale minime - de cealalta."La consiliul de astazi (luni - n.red.) am ajuns la un acord privind doua directive importante - directiva privind orele de munca si directiva privind muncitorii temporari", a declarat ministrul sloven al muncii Marjeta Cotman, a carei tara detine presedintia semestriala a UE.

"Propunerea de compromis pe baza careia s-a ajuns la acord ofera protectia necesara pentru angajati si flexibilitate privind organizarea orelor de lucru", a adaugat ea, dupa o reuniune cu ministrii muncii din cele 27 de state membre UE. Acordul ii permite, insa, Marii Britanii sa isi pastreze "cultura" orelor suplimentare, printr-o derogare de la o directiva UE din 1993 care stabileste numarul maxim de ore de lucru pe saptamana la 48. "Acordul inseamna ca oamenii sunt liberi in continuare sa faca ore suplimentare, iar companiile pot face fata perioadelor aglomerate", a afirmat secretarul britanic pentru afaceri John Hutton, dupa reuniune.

Un grup de tari, conduse initial de Franta, au vrut sa elimine derogarea ceruta de Londra, sustinand ca o saptamana de munca de 48 de ore protejeaza salariatii de exploatare si de accidente. Marea Britanie si-a aparat, insa, derogarea inca de la inceputul dezbaterii, in 2004. Norma din 1993 a trebuit revizuita in urma unor decizii ale justitiei europene, potrivit carora orele in care o persoana se afla la serviciu, chiar daca doarme, trebuie calculate ca ore de munca. In aceste conditii, multi angajati din sistemul sanitar sau ai serviciilor de urgenta depaseau limita de 48 de ore.

Aplicarea acestor decizii in legislatiile nationale ar fi presupus costuri ridicate pentru recrutarea si pregatirea rapida a mai multor angajati. Ministrii au rezolvat aceasta problema cazand de acord ca timpul de lucru inactiv sa nu fie considerat "odihna" decat daca legislatia nationala prevede asa sau partenerii sociali sunt de acord. Pe de alta parte, derogarea obtinuta de Marea Britanie este limitata. Astfel, ministrii au decis ca numarul de ore de munca pe saptamana nu poate depasi, nici prin derogare, 60 - 65 de ore, fata de 78 de ore anterior.

Statele europene au decis si ca, la sapte ani dupa ce va intra in vigoare noua legislatie, Comisia Europeana se realizeze un raport privind folosirea derogarii. Dupa ce ministrii vor analiza acest raport, CE va putea propunere eliminarea completa a derogarii. Gasirea unui compromis prinvind orele de munca a devenit din ce in ce mai urgenta pe parcursul ultimor patru ani, in conditiile in care medicii din mai multe tari europene au deschis procese impotriva spitalelor pentru ca nu respecta deciziile justitiei europene.

Ajungerea la un acord se datoreaza, intr-o oarecarea masura, schimbarii guvernului din Franta, anul trecut. Noua administratie de la Paris a renuntat sa mai ceara eliminarea derogarii. Dar si Marea Britanie a dat dovada de flexibilitate in luna mai, cand a acceptat sa le ofere angajatilor temporari aceleasi drepturi de care beneficiaza si cei permanenti, inca din prima zi - termenul a fost mutat, insa, cu consimtamantul sindicatelor si companiilor britanice la dupa 12 saptamani de munca. Decizia i-a multumit pe membrii UE care promoveaza sistemul social si care cer drepturi egale pentru muncitorii temporari inca din 2002 Ei se lovisera anterior de opozitia Londrei, potrivit careia o astfel de masura face acest segment al fortei de munca mai putin competitiv si duce la pierderea de locuri de munca.

Acordul indeparteaza si amenintarea unui litigiu intre unele state membre si Comisia Europeana, care avertizase anul trecut ca daca ministrii nu ajung la un compromis repede, va da in judecata unele tari membre pentru incalcarea legislatiei comunitare. Acordul urmeaza sa fie supus votului Parlamentul European, iar Spania, Belgia, Cipru, Grecia si Ungaria au anuntat marti ca vor incerca sa schimbe unele prevederi in legislativul european.

Citeste tot articolul UE a decis ca cetatenii sa nu lucreze mai mult de 48 de ore pe saptamana decat daca doresc

Citeste mai mult...

Banca Comerciala Romana (BCR) majoreaza cu pana la 3,75% p.p., din aceasta saptamana, nivelul dobanzii bonificate la depozitele la termen in lei, atat pentru cele cu dobanda fixa cat si cele cu dobanda variabila (cu plata la scadenta dar si plata lunara a dobanzii), se arata intr-un comunicat de presa remis BankNews.ro. Cea  mai mare dobanda - 10,5%/an - este acordata pentru depozitele la termen cu dobanda fixa cu scadenta la 3 luni si pentru depozitele la 6 luni cu dobanda variabila platibila la scadenta, pentru depozitele cu o valoare mai mare de 10.000 lei."In cazul depozitelor la termen in lei cu dobanda fixa, cresterea este de pana la 2,2% p.p..

La depozitele cu scadenta intre o luna si trei luni dobanda anuala bonificata este intre 8% si 10,5%, in functie de termen si de valoarea depozitului (pana la 5.000 lei, intre 5000 si 10.000 lei si peste 10.000 lei)", a declarat Sorin Mititelu, directorul executiv al Directiei Dezvoltare afaceri si produse retail din cadrul BCR.. In cazul depozitelor cu scadenta la 6 luni, 9 luni si 12 luni dobanda este intre 9,0% si 10,0% in functie de termen si de valoarea depozitului (pana la 5.000 lei, intre 5000 si 10.000 lei si peste 10.000 lei).

In cazul depozitelor la termen in lei cu dobanda variabila, cu plata dobanzii la scadenta cresterea este de pana la 3,75% p.p.. La depozitele cu scadenta intre o luna si trei luni dobanda anuala bonificata este intre 7,5% si 9%, in functie de termen si de valoarea depozitului. In cazul depozitelor cu scadenta la 6 luni dobanda anuala este de 9,5% pentru sumele de pana la 5.000 lei exclusiv, 10,0% pentru cele cuprinse intre 5.000 lei si 10.000 lei exclusiv iar pentru sumele ce depasesc 10.000 lei dobanda este de 10,5%.

La depozitelor cu scadenta la 9, 12, 18, 24 (plata semestriala a dobanzii) si 36 de luni (plata semestriala a dobanzii) dobanda anuala este intre 8,0% si 9,0%. Totodata, in cazul depozitelor la termen in lei cu dobanda variabila, cu plata lunara a dobanzii cresterea este de pana la 3,75% p.p.. La depozitele cu scadenta la 3 luni dobanda este intre 7,5% si 8,5% iar la cele cu scadenta la 6 luni dobanda este intre 9,0% si 10,0%. Pentru scadentele lungi (9 luni, 12 luni si 18 luni) dobanda este intre 7,5% si 8,5%.  De asemenea, BCR a modificat si dobanzile la depozitele la termen in USD cu dobanda fixa.

Astfel, pentru maturitatile cuprinse intre 1 luna si 9 luni, dobanzile au fost reduse cu pana la 0,45% p.p. iar pentru scadentele lungi cuprinse intre 12 luni si 36 de luni, dobanzile au crescut cu pana la 0,15% p.p.. Noile dobanzi la depozitele la termen cu dobanda variabila, se aplica atat celor constituite pana la 09.06.08 cat si celor constituite ulterior acestei date. Pentru depozitele la termen cu dobanda fixa noile niveluri de dobanda se aplica depozitelor constituite la BCR de catre persoane fizice dupa 09.06.08 sau  la prelungirea scadentei celor aflate in sold, ulterior acestei date.

Citeste tot articolul BCR majoreaza dobanzile la depozite cu pana la 3,75%

Citeste mai mult...

Standardele de creditare pentru populatie s-au relaxat arata un sondaj realizat de Banca Nationala a Romaniei in randul bancilor comerciale. In trimestrul doi, bancile se asteapta insa la o inasprire atat a standardelor cat si a termenilor de creditare. Concurenta din sistemul bancar si asteptarile privind evolutia economiei au fost cei doi factori care au dus la relaxarea standardelor de creditare in primele 3 luni ale anului, arata un sondaj realizat de BNR. Dintre factorii care determina standardul de creditare aplicat de o banca, cresterea ponderii maxime a creditului in valoarea garantiei si cresterea ponderii serviciului datoriei in veniturile disponibile au fost cele doua elemente care au contribuit la relaxarea standardelor.

Adica elementele care au facut obtinerea unui credit mai usoara. Bancile intervievate nu sunt insa la fel de optimiste si pentru semestrul doi. Majoritatea se asteapta ca standardele aplicate sa se inaspreasca atat pentru creditele ipotecare cat si pentru cele de consum. Bancile sunt la fel de pesimiste si in privinta termenilor de creditare pentru consum. Cu alte cuvinte se asteapta la o scumpire a creditelor in trimestrul doi. Concluzia. Creditele de consum devin mai scumpe si mai greu de obtinut.

dica elementele care au facut obtinerea unui credit mai usoara. Bancile intervievate nu sunt insa la fel de optimiste si pentru semestrul doi. Majoritatea se asteapta ca standardele aplicate sa se inaspreasca atat pentru creditele ipotecare cat si pentru cele de consum. Bancile sunt la fel de pesimiste si in privinta termenilor de creditare pentru consum. Cu alte cuvinte se asteapta la o scumpire a creditelor in trimestrul doi. Concluzia. Creditele de consum devin mai scumpe si mai greu de obtinut.

elementele care au facut obtinerea unui credit mai usoara. Bancile intervievate nu sunt insa la fel de optimiste si pentru semestrul doi. Majoritatea se asteapta ca standardele aplicate sa se inaspreasca atat pentru creditele ipotecare cat si pentru cele de consum. Bancile sunt la fel de pesimiste si in privinta termenilor de creditare pentru consum. Cu alte cuvinte se asteapta la o scumpire a creditelor in trimestrul doi. Concluzia. Creditele de consum devin mai scumpe si mai greu de obtinut.

Citeste tot articolul Bancherii se asteapta la o inasprire a conditiilor de creditare

Citeste mai mult...

Transparenta in gestionarea fondurilor europene si respectarea regulilor sunt esentiale pentru ca Romania sa absoarba eficient subventiile UE, a declarat marti, la Bruxelles, comisarul european pentru politica regionala Danuta Hubner."Este foarte important sa aveti un sistem functional de monitorizare a proiectelor cu finantare europeana. Fara acesta, nu veti sti in ce stadiu se afla proiectele si unde exista intarzieri. Nu este doar un instrument birocratic cerut de Comisie, ci unul de management care va va ajuta sa duceti la bun sfarsit proiectele", a spus Danuta Hubner, prezenta la conferinta "Absorbtia fondurilor europene: lectii de la Irlanda si Spania", organizata de europarlamentarul roman Daniel Daianu.

In viziunea lui Hubner, exista trei dimensiuni ale absorbtiei de fonduri: mentinerea la timp a angajamentelor, intelepciunea economica a investitiilor - "nu doar niste proiecte insirate ca pe o lista de cumparaturi" - si respectarea regulilor. Referitor la respectarea regulilor, comisarul de origine poloneza a subliniat ca executivul european afla intotdeauna daca exista nereguli in gestionarea fondurilor, ceea ce poate duce la blocarea lor. "Nici nu vorbesc de coruptie, pentru ca asta se subintelege, dar despre toate neregulile care pot aparea.

Exista controale, atat ex-ante, cat si dupa demararea proiectelor. Un proiect care azi pare perfect poate fi blocat anul viitor, daca in timpul controalelor se constata ca nu s-au respectat regulile in ceea ce priveste achizitiile publice, mediul sau daca nu cooperati cu institutiile financiare", a avertizat comisarul european. Ajutorul Comisiei Europene poate fi folosit in restructurarea unor "sectoare invechite" din Romania, cum a fost cel al gestionarii resurselor de apa, a exemplificat Hubner.

Luis Costa, consultant independent care  a oferit asistenta tehnica pentru implementarea unui proiect de dezvoltare a resurselor umane din Romania, a subliniat ca cele mai mari deficiente ale tarii sunt infrastructura si pregatirea resurselor umane. "Este foarte importanta modernizarea serviciilor publice din Romania, mai ales in ceea ce priveste resursele umane. Aveti posturi ocupate in totalitate, dar exista un mare deficit de calificare, de utilizare a noilor tehnologii in administratie", a spus Costa.

Un factor important in facilitarea coruptiei sunt salariile mici in serviciul public, a avertizat Anastassions Bougas, sef al departamentului pentru Romania din cadrul Directiei de politica regionala a Comisiei Europene. "Nu pot accepta ca un functionar public care lucreaza 12 ore pe zi sa fie platit cu 200 de euro pe luna, cand trebuie sa evite orice tentatie de frauda si coruptie. Coruptia exista pentru ca exista salarii de 200 de euro. Exista fonduri pentru a acoperi aceste decalaje, dar nu pot accepta nici ca inaltii functionari sa fie platiti cu 1000 de euro si cei care fac treaba cu doar 300", a spus Bougas.

Oficialul european a explicat ca succesul Irlandei si Spaniei in absorbtia de fonduri a fost si o chestiune de mentalitate. In aceste tari, s-a impamantenit ideea ca "a pierde un euro este foarte rau", pentru ca tot cetatenii tarii il vor plati mai tarziu, cu dobanda. Disciplina administrativa si consecventa politicienilor in a duce la bun sfarsit proiectele, chiar daca au fost incepute de altii, fie si rivali, sunt de asemenea esentiale in garantarea unei absorbtii de succes a fondurilor europene.

Apoi, e si chestiunea unei viziuni strategice, considera Bougas. "Degeaba faci un parc industrial, dar fara autostrada si aeroport in zona", a exemplificat oficialul UE.

Citeste tot articolul Romania trebuie sa respecte regulile in gestionarea fondurilor UE

Citeste mai mult...

Biserica Ortodoxa din Cipru a intrat intr-un razboi cu Ministerul de Finante cu privire la plata unor impozite datorate, in opinia guvernului, de Biserica, relateaza Reuters. Incercand sa atinga tinta stabilita pentru excedentul bugetar, Ministerul de Finante al Ciprului a declarat ca va cere taxele neplatite inca de Biserica. Saptamana trecuta, statul a spus ca mai multi platitori ii datoreaza circa 490 de milioane de euro."Nu vor obtine nici macar un euro de la noi, nu le datoram nimic", a declarat arhiepiscopul Chrysostomos.

Cunoscut pentru abordarea sa intransigenta, clericul a declarat intr-o conferinta de presa ca "este evident o provocare, o chestiune populista". Institutia are venituri din diverse sectoare, de la productia de bere la hotelurile de lux si detine a treia banca de pe insula ca importanta. Guvernul nu a precizat exact cat datoreaza Biserica, spunand ca este o chestiune confidentiala. Biserica isi plateste impozitele pe toate activitatile comerciale, au spus clericii. Disputa se axeaza pe incercarea guvernului de a obtine taxe pe proprietati imobiliare, intr-un scandal care a ajuns in justitie si care s-a incheiat in favoarea Bisericii, au subliniat ei.

"Tehnic vorbind, ei ne datoreaza noua bani, nu noi lor", a declarat Chrysostomos. Ministerul de Finante nu a facut comentarii. "Consideram ca sunt chestiuni delicate si vrem sa discutam aceasta problema cu ei", a declarat o sursa din cadrul ministerului. Ministrul de finante, Charilaos Stavrakis, a avut o abordare foarte calda. "Nu vrem razboi cu arhiepiscopul, vrem iubire", le-a spus el jurnalistilor.

Tehnic vorbind, ei ne datoreaza noua bani, nu noi lor", a declarat Chrysostomos. Ministerul de Finante nu a facut comentarii. "Consideram ca sunt chestiuni delicate si vrem sa discutam aceasta problema cu ei", a declarat o sursa din cadrul ministerului. Ministrul de finante, Charilaos Stavrakis, a avut o abordare foarte calda. "Nu vrem razboi cu arhiepiscopul, vrem iubire", le-a spus el jurnalistilor.

Citeste tot articolul Biserica Ortodoxa din Cipru este in conflict cu Ministerul de Finante din cauza impozitelor

Citeste mai mult...

Ramada isi extinde lantul hotelier la Brasov cu o investitie de tip greenfield de 20 milioane euro si la Iasi cu o investitie de 6,5 milioane euro pentru renovarea si modernizarea fostului Hotel Orizont, au anuntat marti reprezentantii grupului hotelier in Romania."Cand s-a decis semnarea contractelor de franciza pentru aceste doua locatii, am avut in vedere atat potentialul provenit din turismul de afaceri cat si cel din turismul de vacanta. Brasovul este un oras important situat in centrul tarii, care prezinta o oferta insuficienta in ceea ce priveste locatiile destinate conferintelor.

La Iasi, plasarea in centrul orasului aproape de principalele obiective turistice face apetisant hotelul Ramada Iasi City Center atat pentru turismul de bussines cat si pntru cel de vacanta" a declarat senior associate Trend Hospitality, Sonia Nastase. Astfel, numarul de camere de hotel in Brasov si Iasi creste cu 191 de camere de patru stele incepand cu luna iunie 2008 in Iasi, respectiv luna iulie 2008 in Brasov. Hotelul Ramada Brasov va deveni operational in luna iulie si este o investitie de tip greenfield de 20 milioane euro avand o capacitate de 106 camere, opt apartamente si un apartament prezidential.

In plus hotelul are un centru de conferinte cu patru sali, un restaurant cu capacitate de 100 persoane si facilita de relaxare. Hotelul este detinut de dezvoltatorul HT Tower, iar managerii estimeaza un grad de ocupare de 70% pentru 2008. Hotelul Ramada Iasi City Center a necesitat o investitie de 6,5 milioane euro pentru renovare si modernizarea fostului Hotel Orizont, are o capacitate de 76 de camere, un restaurant de 180 de locuri , o cafenea, un club  si cinci sali de conferinte modern echipate.

Portofoliul Ramada in Romania cuprinde hotelurile Ramada Plaza, Ramada Majestic si Ramada Nord, in Bucuresti, si Ramada Sibiu, in tara. Totodata, directorul de vanzari si marketing al Ramada Plaza, Elena Mesina, anunta in februarie  ca Best Western Parc Hotel va deveni la inceputul anului 2009 Ramada Hotel, in urma unei investitii de aproximativ 1,5 milioane de euro. Brandul Ramada este reprezentat in Romania de Trend Hospitality care actioneaza ca dezvoltator strategic in Romania, Bulgaria si Republica Moldova si detine exclusivitate de francizare pe piata romaneasca a brandurilor din portofoliul Wyndham respectiv Ramada, Super 8 Motel si Days Inn.

Ramada Worldwide este parte a grupului Wyndham Hotel Group care este cel mai mare grup hotelier la nivel international si este prezent pe sase continente, cu un total de 6550 de hoteluri. Brandul Ramada a fost creat in 1954, iar in 2004 a intrat in portofoliul Wyndham Hotel Group.

Citeste tot articolul Ramada isi extinde lantul hotelier in Iasi si Brasov

Citeste mai mult...

GE Money Romania, controlata de grupul american General Electric, a acordat in primele cinci luni credite de peste 150 milioane euro, in crestere cu 57% fata de acelasi interval din 2007, si mizeaza pe o dublare a afacerilor pe segmentele de leasing, credite de consum si ipotecare in 2008."Pentru acest an estimam o dublare a volumului total de credite acordate pe toate cele trei segmente de busines: credite ipotecare, credite de consum si leasing si previzionam o crestere cu 60% a activelor pana la un miliard de dolari", a mentionat directorul general executiv al GE Money in Romania, Ronald Malak, citat in comunicatul companiei. Marca GE Money a fost lansata oficial, miercuri, printr-o campanie de comunicare integrata pentru unul dintre produsele oferite de companie - creditul de nevoi personale cu ipoteca."Consolidarea business-ului de servicii financiare sub un brand unic, GE Money, a fost si este principalul nostru obiectiv in 2008 pentru ca ne dorim sa avem o platforma integrata de servicii financiare in Romania", a explicat Malak."Valoarea investitiilor locale recente in parteneriate a fost de 500 milioane de dolari", a afirmat directorul executiv al GE pentru Europa de Sud-Est, Cristian Colteanu, care a adaugat ca 80% din vanzarile de anul trecut ale GE in regiune au fost generate in Romania, iar pentru acest an asteptarile sunt mai mari "avand in vedere atractivitatea pietei romanesti si pozitionarea GE ca lider in regiune".

GE Money a intrat pe piata din Romania in 2006 prin achizitionarea celor trei companii specializate in servicii financiare non-bancare: Leasemart Holding BV (detinatoare a companiei Motoractive Leasing), Ralfi SA (companie care ofera credite de consum sub numele Estima Finance) si Domenia Credit SA. La sfarsitul anului trecut, Dogus Group din Turcia a cumparat de la divizia de servicii financiare de retail a companiei General Electric 49,9% din actiunile companiilor controlate de GE Money pe piata romaneasca, respectiv Motoractive, Ralfi si Domenia Credit.

E Money a intrat pe piata din Romania in 2006 prin achizitionarea celor trei companii specializate in servicii financiare non-bancare: Leasemart Holding BV (detinatoare a companiei Motoractive Leasing), Ralfi SA (companie care ofera credite de consum sub numele Estima Finance) si Domenia Credit SA. La sfarsitul anului trecut, Dogus Group din Turcia a cumparat de la divizia de servicii financiare de retail a companiei General Electric 49,9% din actiunile companiilor controlate de GE Money pe piata romaneasca, respectiv Motoractive, Ralfi si Domenia Credit.

ney a intrat pe piata din Romania in 2006 prin achizitionarea celor trei companii specializate in servicii financiare non-bancare: Leasemart Holding BV (detinatoare a companiei Motoractive Leasing), Ralfi SA (companie care ofera credite de consum sub numele Estima Finance) si Domenia Credit SA. La sfarsitul anului trecut, Dogus Group din Turcia a cumparat de la divizia de servicii financiare de retail a companiei General Electric 49,9% din actiunile companiilor controlate de GE Money pe piata romaneasca, respectiv Motoractive, Ralfi si Domenia Credit.

Citeste tot articolul GE Money a dat credite de 150 milioane euro in primele cinci luni din acest an

Citeste mai mult...

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) nu a primit nicio solicitare de autorizare a tranzatiilor in lipsa, pentru ca exista o reticenta din cauza gradului de risc mai mare, desi acestea sunt reglementate, a declarat presedintele CNVM, Gabriela Anghelache."Nu am avut in niciun moment intentia sa blocam derularea acestor tranzactii, ele sunt reglementate si nimeni nu ne-a adus acuzatia ca din vina noastra aceste tranzactii nu sunt posibile. Practic nu s-au implementat", a spus Anghelache.

Ea a adaugat ca gradul de risc mai ridicat al cestor tipuri de tranzactii a generat o reticenta din partea intermediarilor."Trebuie sa existe mecanisme suficient de flexibile, care sa asigure derularea normala a tranzactiilor, pentru ca, daca se intampla ceva din punctul de vedere al intermediarilor care au acceptat tranzactiile, cineva trebuie sa aiba capacitatea de a asigura finalitatea", a explicat presedintele autoritatii de supraveghere a pietei de capital. In mai, Ovidiu Sergiu Pop, presedintele Depozitarului Central, spunea ca investitorii vor avea parte, din a doua parte a acestui an, de implementarea sistemului de vanzare in lipsa (short-selling) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), si totodata emitentii de la BVB vor beneficia de conturi globale.

Vanzarea in lipsa (short-selling) este o tehnica de tranzactionare care presupune vanzarea de actiuni pe care investitorii nu le detin, acestea fiind impumutate de la broker sau de la alt investitor. Vanzarile in lipsa vor putea aduce castiguri si atunci cand cotatiile actiunilor scad, deoarece investitorul mizeaza ca va cumpara actiunile, pe care le-a imprumutat, la un pret mai mic.

anzarea in lipsa (short-selling) este o tehnica de tranzactionare care presupune vanzarea de actiuni pe care investitorii nu le detin, acestea fiind impumutate de la broker sau de la alt investitor. Vanzarile in lipsa vor putea aduce castiguri si atunci cand cotatiile actiunilor scad, deoarece investitorul mizeaza ca va cumpara actiunile, pe care le-a imprumutat, la un pret mai mic.

Citeste tot articolul Seful CNVM: institutia nu a primit solicitari de autorizare a tranzactiilor in lipsa

Citeste mai mult...

Asiguratorii din Romania incaseaza circa 3 milioane euro anual pe politele de asigurare de malpraxis, in conditiile in care prima medie este de 5-7 euro pentru asistentii medicali si de 50 euro pentru medici, a spus directorul general al SRBA Broker de Asigurare-Reasigurare, Gheorghe Grad. Estimarea a fost facuta in conditiile in care, anual, se asigura 47.000 de medici si aproximativ 150.000 de asistenti, fara sa fie luati in calcul si farmacistii."Circa 30% din totalul de 3 milioane de euro reprezinta cheltuielile de administrare ale acestor polite, care sunt suportate de asiguratori", a declarat Grad.

In schimb, in Romania se incheie foarte putine polite de asigurari de sanatate private, deoarece se mizeaza in continuare pe sistemul public de sanatate, a mentionat el. Potrivit legii, fiecare medic, asistent sau farmacist este obligat sa incheie o asigurare de malpraxis pentru eventuale greseli medicale. Aceste cadre medicale nu pot profesa daca nu au astfel de polite incheiate cu companiile de asigurare.

n schimb, in Romania se incheie foarte putine polite de asigurari de sanatate private, deoarece se mizeaza in continuare pe sistemul public de sanatate, a mentionat el. Potrivit legii, fiecare medic, asistent sau farmacist este obligat sa incheie o asigurare de malpraxis pentru eventuale greseli medicale. Aceste cadre medicale nu pot profesa daca nu au astfel de polite incheiate cu companiile de asigurare.

himb, in Romania se incheie foarte putine polite de asigurari de sanatate private, deoarece se mizeaza in continuare pe sistemul public de sanatate, a mentionat el. Potrivit legii, fiecare medic, asistent sau farmacist este obligat sa incheie o asigurare de malpraxis pentru eventuale greseli medicale. Aceste cadre medicale nu pot profesa daca nu au astfel de polite incheiate cu companiile de asigurare.

Citeste tot articolul Asiguratorii din Romania incaseaza anual 3 milioane euro din asigurarile de malpraxis

Citeste mai mult...

Compania Rompetrol Bucuresti (VEGA) - Rafinaria Vega - a afisat pentru primele trei luni ale anului o pierdere de 10 milioane lei, pe fondul comprimarii accentuate a afacerilor pana la 20,98 milioane lei, potrivit rezultatelor trimestriale transmise pietei Rasdaq. In primul trimestru al anului trecut, compania obtinuse un profit net de 2,46 milioane lei si o cifra de afaceri de 108,07 milioane leiVeniturile companiei au fost in primele trei luni ale acestui an de 25,74 milioane lei, in scadere pronuntata fata de incasarile din perioada similara a anului trecut, care s-au ridicat la 117,02 milioane lei.

In acelasi timp, cheltuielile societatii s-au restrans accentuat in primul trimestru al anului curent, la 36,35 milioane lei, de la 113,38 milioane lei, cheltuielile companiei din primul trimestru al anului trecut. In martie, Rompetrol Rafinare (Petromidia) a cumparat pentru 102,7 milioane lei ( 27,6 milioane euro) - fara TVA - instalatiile, echipamentele tehnologice si alte active ale Rafinariei Vega, de la compania Rompetrol Bucuresti, membra a aceluiasi grup. Cele doua companii care au facut tranzactia - Rompetrol Bucuresti (Rafinaria Vega) si Rompetrol Rafinare (Rafinaria Petromidia) - sunt controlate de The Rompetrol Group NV, condus de Dinu Patriciu si care are de anul trecut ca actionar majoritar grupul kazah KazMunaiGaz.

Rompetrol Bucuresti are un capital social de 174,5 milioane lei, divizat in 1,74 miliarde actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul majoritar al societatii este The Rompetrol Group NV, cu o detinere de 82,36% din capital. Ultima cotatie a companiei a fost de 0,19 lei, in sedinta din 5 iunie, ceea ce da o capitalizare de 331,62  milioane lei (90,4 milioane euro). Titlurile Rompetrol se tranzactioneaza la prima categorie a pietei Rasdaq, sub simbolul VEGA.

ompetrol Bucuresti are un capital social de 174,5 milioane lei, divizat in 1,74 miliarde actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul majoritar al societatii este The Rompetrol Group NV, cu o detinere de 82,36% din capital. Ultima cotatie a companiei a fost de 0,19 lei, in sedinta din 5 iunie, ceea ce da o capitalizare de 331,62  milioane lei (90,4 milioane euro). Titlurile Rompetrol se tranzactioneaza la prima categorie a pietei Rasdaq, sub simbolul VEGA.

Citeste tot articolul Rompetrol Bucuresti a afisat o pierdere de 10 milioane lei in primele trei luni din 2008

Citeste mai mult...

Comisia Europeana a spus miercuri ca tarile europene "pot si trebuie sa ia masuri punctuale pentru a-i sustine pe cei mai defavorizati", in conditiile cresterii pretului petrolului, asigurandu-se insa sa nu intarzie adaptarea la o economie mai putin dependenta de petrol, relateaza AFP."Comisia este de parere ca statele membre pot si trebuie sa ia masuri punctuale pentru a-i sustine pe cei mai defavorizati, pe cei mai afectati de situatie", a spus purtatorul de cuvant Johannes Laitenberger, dupa o dezbatere de orientare pe aceasta tema intre cei 27 comisari.

"Nimeni nu trebuie lasat la o parte", a adaugat el."Comisia este foarte sensibila fata de ceea ce se intampa cam peste tot in Europa", prin miscarile de greva ale pescarilor si transportatorilor rutieri, a mai spus purtatorul de cuvant, si vrea sa aduca "un raspuns cinstit, durabil". El nu a definit ce intelege CE prin "cei mai defavorizati", dar a spus ca este vorba "de exemplu de casele care nu mai pot plati unele dintre produse sau facturile la energie". In ceea ce priveste sectoarele cele mai afectate, el a citat "pescuitul, agricultura, transportul, industria chimica si cea de masini".

Insa aceste masuri trebuie "sa mearga in sensul de a-i sprijini cu adevarat pe cei care au o problema, inscriindu-se aceste masuri in strategia pe termen mai lung" ce consta in reducerea dependentei Europei de hidrocarburi si combaterea incalzirii climatice, a subliniat purtatorul de cuvant. "Este foarte important ca astfel de masuri sa fie concentrate pe cei care au cu adevarat probleme, fara sa se intarzie adaptarea la noua situatie" creata de dependenta de hidrocarburi si de incalzirea climatica, a spus el."Problema este sa se gaseasca amestectul bun de masuri, care sa accelereze schimbarile structurale necesare fara sa lase pe cineva la o parte, dandu-le oamenilor mijloacele de a trai bine in noua situatie.

Obiectivul nu este mentinerea unei situatii despre care stim ca pe viitor nu va fi buna", a explicat purtatorul de cuvant. Concluziile Comisiei, care vor fi redactate oficial in urmatoarele zile, "vor fi prezentate apoi liderilor din UE la summitul european din 19-20 iunie de la Bruxelles, unde tema centrala va fi reactia fata de cresterea pretului petrolului". CE va prezenta, tot saptamana viitoare, alte idei "pe termen lung, mediu si scurt": printre ele, lansarea unei "analize privitoare la functionarea pietei petrolului", propuneri pentru sporirea transparentei stocurilor petroliere, dar si o dezbatere pe tema controversata din cadrul UE a "posibilei folosiri a incitarilor de ordin fiscal, mai ales TVA redus, pentru incurajarea eficientei energetice".

Citeste tot articolul UE recomanda tarilor membre sa ia unele masuri pentru a contracara efectele pretului petrolului

Citeste mai mult...

Banca Centrala Europeana (BCE) si-ar putea schimba pozitia referitoare la o eventuala majorare a dobanzii cheie, dupa o intalnire a ministrilor de finante ai tarilor Grupului celor Opt (G8), a spus ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, conform Reuters. BCE a aratat anterior ca o majorare a dobanzii cheie este posibila in iulie si s-a aratat ingrijorata referitor la inflatia din zona euro, care depaseste nivelul tintit de catre banca, de sub 2%."BCE functioneaza pe baza unui singur indicator, care este inflatia.

Este evident ca atunci cand presiunile inflationiste sunt resimtite, reactia BCE este a arata ca dobanda cheie ar putea fi majorata, insa banca nu a spus ca acest lucru este cert", a declarat Lagarde pentru un post de radio."Cred ca discutiile la nivel international ce incep maine la Osaka vor determina, poate, BCE sa isi schimbe pozitia", a spus oficialul francez. Presedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a declarat recent ca banca ar putea urca dobanda cheie, la urmatoarea sedinta de politica monetara, din 3 iulie."Nu spun ca acest lucru este sigur.

Spun ca este posibil", a subliniat seful BCE.

pun ca este posibil", a subliniat seful BCE.

Citeste tot articolul Banca Centrala Europeana ar putea renunta la posibila crestere a dobanzii cheie

Citeste mai mult...

Profitabilitatea Fondului Proprietatea nu ar fi o piedica pentru listarea la bursa a acestuia, pentru ca Bursa de Valori Bucuresti (BVB) poate acorda in acest caz dispensele pe care le are la indemana prin lege, a spus joi presedintele-director general al BVB, Stere Farmache."Fondul Proprietaea este o societate de tipul fondurilor mutuale, raspunde unui anumit proces de reforma si alte multe lucruri foarte specifice. Bursa poate adopta reguli care sa tina cont de acest statut", a declarat Farmache.

El a explicat ca, atunci cand este vorba despre un emitent important precum Fondul Proprietatea, exista o anumita flexibilitate a regulilor de listare care poate tine de profitabilitate, lichiditate sau vechime si a dat exemplul Petrom, pentru care free float-ul ar trebui sa fie de 25%, dar este in prezent de doar 7%. Farmache a concluzionat ca, din partea BVB, Fondul Proprietatea ar putea beneficia de dispensele pe care bursa le are la indemana prin lege. In 29 mai, directorul general al Fondului Proprietatea, Daniela Lulache, avertiza ca, daca guvernul nu-i cedeaza inca 7,3% din actiunile Nuclearelectrica, Fondul ar putea afisa pierderi pe 2007, ceea ce ar putea amana listarea la bursa a Fondului pentru inca doi ani.

Conducerea Fondului Proprietatea a intarziat intentionat incheierea situatiilor financiare pe 2007, tocmai pentru a astepta decizia de majorare a detinerii la Nuclearelectrica, fara de care institutia ar fi afisat pierderi, din cauza unor provizioane mari pe care era nevoita sa le constituie, motiva Lulache."Pentru Nuclearelectrica, am constituit un provizion de 380 milioane lei. S-ar putea sa avem o pierdere de cateva milioane de lei in urma constituirii acestor provizionane", declarase oficialul Fondului."Trebuie sa avem un profit net la Fond, pentru ca este o preconditie pentru a fi listati.

Fondul trebuie sa aiba profit doi ani consecutivi pentru a putea fi listat la bursa", a mai spus Lulache. Intre timp, guvernul a aprobat actualizarea participatiei pe care Fondul Proprietatea o detine la Nuclearelectrica, masura avand in vedere majorarile si diminuarile succesive de capital social inregistrate de Nuclearelectrica in perioada 1 februarie 2006 - 13 noiembrie 2007. Luand in calcul majorarea detinerii la Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea ar afisa profit pe anul trecut, care ar fi al doilea consecutiv cu rezultat pozitiv pentru institutie.

Citeste tot articolul Fondul Proprietatea se poate lista la bursa chiar daca nu are profit

Citeste mai mult...

Volksbank Leasing Romania isi dezvolta portofoliul de produse prin finantarea tip asset, care permite aprobarea dosarelor de leasing fara analiza efectuata in cadrul Departamentului Control Risc, pentru autoturismele din gama Dacia si celelalte marci finantate de companie, se arata intr-un comunicat de presa remis BankNews.ro. Principalul avantaj al finantarii tip asset este aprobarea automata a aplicatiilor de finantare, provenind de la persoane juridice si persoane fizice autorizate, daca sunt indeplinite cumulativ o serie de conditii cu privire la avans, perioada de finantare, valoarea reziduala. "Am dorit sa dezvoltam un produs flexibil, cu o procedura simplificata de finantare, pentru a raspunde asteptarilor clientilor actuali si potentiali.

Obiectivele noastre au fost pe de-o parte alinierea la piata, iar pe de alta parte procesarea unui numar mai mare de dosare de leasing", declara Peter Demmer, Presedintele Consiliului de Administratie al VB Leasing. In cazul achizitionarii unui autoturism finantat in sistem asset din segmentul de pret sub 40.000 de euro, avansul este de 20% sau 25%, cu o perioada de finantare de 48 luni, respectiv 60 de luni, si o valoare reziduala intre 0% - 20%. Pentru segmentul de pret cuprins intre 40.000 si 70.000 de euro, conditiile de finantare presupun un avans de 30%, o perioada de 60 de luni si o valoare reziduala intre 0% - 20%. Orice persoana fizica sau juridica poate obtine o finantare de tip asset, automat, in cazul achitarii unui avans de 40%.

Perioada de finantare este intre 12 - 72 de luni, cu o valoare reziduala de 0% sau 20%, aceasta structura de finantare fiind aplicabila pentru toate marcile de autoturisme. Oferta asset Dacia, cu o dobanda de 8,5%, este valabila pentru o perioada de 3 luni, pana la data de 31 august 2008. In cazul finantarii pentru obiecte noi, VB Leasing acorda urmatoarele conditii de finantare standard: un avans de 10% - 50%, o dobanda de 8,3%, o perioada de 1-6 ani pentru persoane juridice si persoane fizice autorizate si de 1-7 ani pentru persoane fizice, o valoare reziduala de 0% sau 20%.

Finantarea de obiecte second-hand presupune un avans de 10% - 50%, o dobanda de 10,5% si o valoare reziduala de 0% sau 20%, o perioada de maxim 7 ani pentru autovehicule, in functie de vechime si durata finantarii, iar in cazul echipamentelor si utilajelor de constructii perioada de finantare se stabileste in functie de rezolutia de risc. Cu prilejul expozitiei Costruct Expo Utilaje, VB Leasing a lansat si o oferta de finantare tip asset pentru utilaje de constructii, cu o dobanda de 7,5%, care este valabila pana la data de 12.07.2008.

Citeste tot articolul Volksbank Leasing aproba dosare pentru masinile finantate de societate fara analiza de risc

Citeste mai mult...

Sistemul de supraveghere se va schimba radical odata cu introducerea directivei europene Solvency II, ce presupune stabilirea pe fiecare risc a rezervelor si care va avea un impact mai mare asupra companiilor din Top 10, detinute de mari grupuri europene, a spus joi presedintele CSA"Cele mai afectate de acest sistem vor fi societatile de asigurari mari, deoarece firmele mici si-au cam facut portofoliul propriu si nu se vor confrunta cu schimbari importante", a mentionat Toncescu. Seful CSA a adaugat ca societatile de asigurare romanesti controlate de grupuri europene detin 79% din piata asigurarilor, dupa volumul de prime brute subscrise anul trecut.

Societatile mici sunt pe un segment restrans de piata, iar impactul acestei directive asupra lor nu va fi important, intrucat acestea au un portofoliu restrans, a precizat Toncescu. Ea a mai spus ca, odata cu introducerea acestei directive, protectia consumatorului va fi mult mai sigura comparativ cu toate celelalte sisteme de solvabilitate, deoarece Solvency II inseamna stabilirea pe fiecare risc a rezervelor si tot ceea ce implica riscul respectiv."Probabil unele societati trebuie sa se capitalizeze, insa mai este suficient timp pana se va introduce directiva Solvency II, avand in vedere ca ultima hotarare luata la Comisia Europeana a stabilit ca data octombrie 2012", a mai spus Toncescu.

Pentru introducerea acestei directive, Toncescu a precizat ca arbitrul asigurarilor va avea ca principal obiectiv pregatirea jucatorilor din piata pentru a trece la noul sistem, printr-un program special. Ea a amintit ca piata asigurarilor din Romania ar putea ajunge la 7,5 miliarde de euro in urmatorii zece ani. Directiva Solvency II a Uniunii Europene va institui un set comun de reguli privind solvabilitatea asiguratorilor europeni, inclusiv reglementari privind necesarul de capital pentru acoperirea riscurilor societatilor de asigurari.

entru introducerea acestei directive, Toncescu a precizat ca arbitrul asigurarilor va avea ca principal obiectiv pregatirea jucatorilor din piata pentru a trece la noul sistem, printr-un program special. Ea a amintit ca piata asigurarilor din Romania ar putea ajunge la 7,5 miliarde de euro in urmatorii zece ani. Directiva Solvency II a Uniunii Europene va institui un set comun de reguli privind solvabilitatea asiguratorilor europeni, inclusiv reglementari privind necesarul de capital pentru acoperirea riscurilor societatilor de asigurari.

Citeste tot articolul Introducerea Solvency II va avea un impact semnificativ doar asupra marilor firme de asigurari

Citeste mai mult...

Inmatricularile noi de autoturisme in primele cinci luni ale anului 2008 in Romania au atins cifra de 121.618 unitati, in crestere cu 9,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, desi in luna mai au inregistrat o scadere de 12,2%, fata de luna mai 2007, se arata in statisticile ACEA. Potrivit datelor Asociatiei Europene a Producatorilor de Automobile (ACEA), ritmul de crestere al numarului de inmatriculari in primele cinci luni ale acestui an in Romania a fost depasit de sapte state europene.

Primul loc a fost ocupat de Lituania, care a inregistrat o crestere de 48,9%, urmata de Bulgaria, cu o crestere de 23,9% a numarului de inmatriculari si Slovacia, unde s-a inregistrat o crestere a numarului de inmatriculari cu 19,5%. Celelalte patru state care au inregistrat mai multe inmatriculari decat Romania sunt (n.r. in ordine descrescatoare) Finlanda, Polonia, Slovenia si Portugalia. Romania se situeaza la nivelul mediu al inmatricularilor din noile state membre ale Uniunii Europene (9,8%).

In privinta volumului inmatricularilor efectuate in primele cinci luni ale acestui an in Europa, primele trei locuri sunt ocupate de Germania (1.329.133 unitati inmatriculate), Italia, cu 1.073.570 unitati si Marea Britanie (1.038.289 unitati), in timp ce Romania, cu cele 121.618 autoturisme inmatriculate in primele cinci luni ale acestui an ocupa locul 12 in Europa. Numarul inmatricularilor de autoturisme noi in Europa (tarile Uniunii Europene + membrele EFTA) a scazut, in primele cinci luni ale acestui an cu 0,7%, ajungand la 6.919.190 unitati, fata de peste 6,969 milioane de inmatriculari efectuate in perioada similara a anului trecut.

Inmatricularile din Uniunea Europeana au scazut si ele, cu 0,0,8%, ajungand la 6.736.952 unitati in primele cinci luni din 2008.

Citeste tot articolul Inmatricularile noi de autoturisme au crescut in Romania, in primele cinci luni, cu 9,8%

Citeste mai mult...

Preturile pe segmentul locuintelor noi au stagnat in luna mai compartiv cu luna aprilie, iar in ceea ce priveste piata apartamentelor vechi, acestea au inregistrat o scadere de 5%, coborand de la 1.892 euro/mp in aprilie la 1.808 euro/mp in luna mai, conform analizei lunare realizata de Colliers. Primul indice imobiliar din Romania, BREI (Bucharest Real Estate Index), lansat de compania de consultanta imobiliara Colliers Internationbal, a inregistrat in luna mai o valoare de 1.843 euro/mp, cu 45 de unitati sub cea din aprilie, continuand trendul oscilant de la inceputul anului, conform analizei lunare realizata de Colliers Residential Division.

In timp ce indicele apartamentelor noi (BREI-N) se situeaza la nivelul de 1.909 euro/mp, pastrand practic nivelul lunii precedente, indicele apartamentelor vechi (BREI-V) inregistreaza o scadere de 5%, coborand de la 1.892 in aprilie la 1.808 euro/mp in luna mai. "Aceasta depreciere este efectul scaderii numarului de tranzactii pe piata din lunile aprilie - mai, si a fost posibila datorita caracterului subiectiv al preturilor apartamentelor vechi", conform analizei Colliers. Potrivit raportului Colliers, in ciuda acestei scaderi cu 2,4%, indicele imobiliar se mentine peste valoarea inregistrata in ianuarie 2008 de 1.826 euro/mp, iar minimul atins in primele cinci luni este inca destul de departe, BREI mai avand de coborat 67 de unitati pentru a trece acel prag.

Analistii imobiliari mai spun ca raportat la primul trimestru de anul trecut se observa o crestere de 34%, respectiv cu 468 unitati."Cresterile procentuale din anii precedenti vor fi mai greu de atins, acestea presupunand cresteri unitare din ce in ce mai mari. In plus, se inregistreaza deja valori mai mici de crestere unitara fata de cele din anii precedenti. In acest moment singurul sector care a inregistrat o apreciere a preturilor este sectorul 3, desi cresterea este de suprafata, de doar 2%.

Sectorul cu cel mai mare pret/mp ramane sectorul 1 cu o cota de 2.208 euro/mp, urmat de sectorul 4 care a inregistrat o valoare de 1.948 euro/mp. Valoarea cea mai scazuta este cea a sectorului 6, cu putin sub 1.600 euro/mp, in special datorita caracterului omogen al acestui sector, axat in proportie de aproape 100% pe clasa medie a pietei", se arata in comunicatul Colliers. Analistii imobiliari mai spun ca desi BREI a inregistrat fluctuatii de pana la 3% in primele cinci luni ale anului, piata rezidentiala arata rezistenta fata de criza internationala, fiind sustinuta de cererea de locuinte si de rapoartele oficiale pozitive privind cresterea economica a tarii.

Compania de consultanta imobiliara Colliers International a lansat la sfarsitul lunii mai primului indice imobiliar din Romania ca instrument de masurare a evolutiei pietei rezidentiale din Bucuresti. Potrivit Colliers, indicele BREI (Bucharest Real Estate Index) va monitoriza evolutia preturilor apartamentelor din Capitala si reprezinta un punct de referinta in dezvoltarea profesionista a pietei imobiliare din Romania. Indicele BREI a fost realizat de o echipa de consultanti si analisti din cadrul firmei Colliers International coordonata de Calin Bucur care in ultimele opt luni s-a concentrat nu doar pe intelegerea mecanismelor formarii preturilor apartamentelor in Bucuresti, dar si pe gasirea unor formule de calcul al indicelui care sa reflecte in mod corect ponderea vanzarilor in anumite zone sau pe anumite tipuri de proprietati.

Ca si principalii indici bursieri, BREI are la randul sau opt indici secundari care monitorizeaza evolutia preturilor in cele 6 sectoare din Bucuresti cat si pentru apartamentele vechi din blocurile construite inainte de 1990 si pentru cele din proiectele rezidentiale noi construite in ultimii ani. Fiecare sector a fost impartit pe cartiere si pentru fiecare cartier au fost alese oferte si tranzactii din anumite zone care sa respecte un algoritm de calcul bazat pe ponderea vanzarilor in functie de calitate si pret.

Citeste tot articolul Preturile locuintelor vechi au scazut in luna mai in medie cu 5%, iar la cele noi au stagnat

Citeste mai mult...

Reducerea contributiilor platite de angajat la asigurarile sociale cu 1,5%, de la 1 iulie 2008, va duce la o crestere a salariului mediu net cu 26 de lei, iar in cazul salariilor minime castigul va fi de 8 lei, dar unii analisti considera ca aceasta masura va alimenta si mai mult consumul. De la 1 iulie 2008, angajatul va beneficia de scaderea contributiilor la asigurarile de sanatate cu 1% si a celor de somaj cu 0,5%. Astfel, incepand cu luna iulie, salariul mediu net va creste cu 26 de lei, urmand sa depaseasca valoarea de 1.300 de lei.

Potrivit Institutului National de Statistica, in luna aprilie 2008, salariul mediu net a fost de 1.282 lei. Totodata, salariul minim net va creste, in medie, cu 8 lei. Un angajat care are un salariu brut de 3.000 de lei va primi lunar cu 45 de lei mai mult decat in prezent, iar unul cu un salariu brut de 1.000 de lei va incasa in plus 15 lei. Analistul economic Ilie Serbanescu sustine ca reducerea contributiilor sociale in actuala conjunctura economica din Romania reprezinta o masura "sinucigasa" a guvernului, pentru ca va stimula si mai mult consumul si va duce la cresterea deficitului bugetar.

"Suntem in pragul unei crize. Poate izbucni peste o luna sau anul viitor. Va trebui sa strangem cureaua in 2009, pentru a acoperi gaurile produse in economie de aceste masuri populiste. Nu poti stimula cresterea consumului in conditiile in care acesta a ajuns sa reprezinte 93% din Produsul Inter Brut", a declarat Ilie Serbanescu. Analistul economic crede ca romanii vor avea numai de pierdut de pe urma acestor reduceri si avertizeaza ca "in aceste conditii, sigur nu vom avea bani pentru pensii in 2009".

Economistul Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie de Aplicata, trage si el un semnal de alarma asupra pericolului cresterii deficitului bugetar peste valoarea prevazuta pentru acest an si nu exclude declansarea unei crize economice in Romania. "Aceasta masura vine intr-un moment foarte prost pentru economie, intrucat cheltuielile din bugetul de stat au crescut foarte rapid in comparatie cu veniturile colectate. Reducerea contributiilor va aduce mai multi bani in piata ceea ce va duce la cresterea cheltuielilor si la cresterea dezechilibrului economic.

Avem foarte multe sanse sa intram in criza", a declarat Liviu Voinea. In schimb, specialistul pe probleme fiscale Gabriel Biris sustine ca reducerea contributiilor sociale va fi benefica pentru economie. "Este prea mica aceasta reducere pentru a avea drept efect cresterea inflatiei", a afirmat, pentru NewsIn, Biris. Analistul economic considera, insa, ca masura va avea mai mult un efect psihologic asupra populatiei, pentru ca "este o reducere prea mica pentru a se simti si in buzunarele angajatilor".

Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, a explicat ca reducerea contributiilor pentru angajat nu putea fi mai mare de 1,5% pentru ca ar fi dus la dezechilibre mari in bugetul de sanatate. Pacuraru sustine, la randul sau, ca masura care va intra in vigoare de la 1 iulie va avea mai mult "un efect psihologic", insa afirma ca daca ar fi crescut impozitele cu aceeasi valoare toata lumea ar fi criticat decizia adoptata de Executiv.

Citeste tot articolul Reducerea contributiilor la asigurarile sociale, din iulie, va creste salariul mediu cu 26 de lei

Citeste mai mult...

Costurile generate de reformarea sistemului de pensii ar putea duce la deteriorarea deficitului structural pana la 3,7% din PIB in 2008 si pana la 4,1% din PIB in 2009, arata previziunile Comisiei Europene, care a transmis, vineri, ca Romania trebuie sa ia masuri "urgente" de corectare a deficitului. Cheltuielile luate in calcul de oficialii europeni in cadrul procesului de reforma a sistemului de pensii, pe cele trei piloane, care se refera la pensiile de stat, pensiile obligatorii administrate privat si pensiile facultative, sunt de 0,2% din PIB in acest an si de 0,3% din produsul intern brut in anul urmator.

Costurile respective vor fi supuse unei tot mai mari presiuni, atat ca efect al imbatranirii populatiei, cat si ca urmare a deciziei luate in iunie 2007 de guvern, de a dubla pensiile in perioada 2008-2009. In plus, bugetul de pensii va trebui sa absoarba pierderea de venituri asociata reducerii cu 1,5% a contributiilor la pensii in 2008, precum si costurile aferente introducerii pilonului II. Din contributiile actuale pentru pensii, angajatorii vor trebui sa vireze 2% pe luna catre fondurile de pensii private in acest an, urmand ca pana in 2016 cota sa se mareasca la 6%, cu o crestere de 0,5% pe an, incepand de la 1 ianuarie al fiecarui an.

In recomandarea emisa, vineri, de CE, privind politica bugetara si financiara a Romaniei, se arata ca este nevoie de reforme suplimentare in sistemul de pensii. Comisia recomanda autoritatilor sa ia masuri active care sa duca la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si, implicit, la marirea nivelului de productivitate. Oficialii europeni au subliniat ca trebuie accelerata reforma in invatamant pentru a raspunde mai bine cerintelor pietei muncii, iar agricultura de subzistenta trebuie sa devina o activitate durabila de ocupare a fortei de munca si de imbunatatire a mediului de afaceri.

In sectorul pensiilor, Romania a luat in ultimii ani o serie de masuri privind sustenabilitatea financiara pe termen lung a acestuia. Masurile se refera la implementarea pilonului III de pensii in 2007 si a pilonului II de pensii in 2008, cresterea treptata a varstei de pensionare standard, pana la 60 de ani pentru femei si pana la 65 de ani pentru barbati pana in 2014 , precum si marirea perioadei minime de contributie de la 10 la 15 ani, tot pana in 2014.

Citeste tot articolul Costurile cu reforma sistemului de pensii vor fi de 0,2% din PIB in 2008

Citeste mai mult...

Commerzbank si Dresdner se afla in discutii avansate legate de o eventuala fuziune, ce ar uni doua dintre cele mai mari banci din Germania, a declarat vineri o sursa din cadrul consiliului de supraveghere Commerzbank, citata de Reuters. Germania a fost timp de saptamani tinta mai multor speculatii pe marginea unor posibile fuziuni, mai multe banci cautand o oferta sau un partener de fuziune. Allianz, compania-mama a bancii Dresdner, vrea sa o vanda concurentei Commerzbank. Intre timp, a fost pus in vanzare si cel mai mare creditor de retail din Germania, Deutsche Postbank.

Citigroup cauta de asemenea un cumparator pentru afacerea germana de retail."Este un semn ce arata cat de hotarati suntem, insa trebuie sa ne amintim ca, in acest moment, opt din zece afaceri esueaza", a declarat sursa pentru Reuters."A doua faza a negocierilor de fuziune necesita o atentie deosebita. Apoi vine negocierea contractului si in final semnarea". Un acord intre Commerzbank si Dresdner ar duce la cea mai mare fuziune din Germania, de la preluarea bancii HVB de catre UniCredit, in urma cu trei ani.

Ar rezolva, de asemenea, conflictul de lunga durata dintre Allianz si investitorii ce acuza grupul ca incearca fara succes sa imbine serviciile bancare cu asigurarile. Acordul ar avantaja Commerzbank, ce a inregistrat o evolutie anevoioasa si detine doar o mica parte din cota de piata din Germania, unde sectorul bancar este supraincarcat. Impreuna, ar avea sanse mai mari sa faca fata celor mai mari competitori, comunitatea bancilor de investitii non-profit. In ciuda faptului ca este cel de-al doilea creditor din Germania, Commerzbank ramane o banca de dimensiuni mici comparativ cu concurentele internationale, avand o valoare de piata de 13 miliarde euro.

Exista insa si o sere de obstacole in calea unui acord, printre care si banca de investitii Dresdner, aflata intr-un impas financiar, pe care Allianz vrea sa o vanda odata cu atractiva banca de retail, si care este extimata la 8 miliarde euro. O sursa avizata a declarat ca asiguratorul exclude vanzarea separata a bancii de investitii, care a inregistrat mari deprecieri ale activelor pe fondul crizei creditelor la nivel mondial.

Citeste tot articolul Commerzbank si Dresdner se afla intr-un stadiu avansat al discutiilor de fuziune

Citeste mai mult...

Politele de asigurare a locuintelor pot acoperi si riscurile de vatamare corporala a musafirilor in perioada in care se aflau in imobilul asigurat. Aceste despagubiri pot fi acordate daca asigurarea locuintei include si riscul de raspundere civila fata de terti. "Pot beneficia de despagubiri musafirii care au mancat alimente stricate sau cei care au fost muscati de un caine in locuinta asigurata", explica Dragos Dogaru, manager de produs la Generali, companie de asigurari care are o astfel de polita in portofoliul de produse.

Despagubirea acordata de aceasta companie pentru daunele produse altor persoane ajunge pana la echivalentul a 1.000 de euro. In plus, acoperirea este limitata: "Dauna trebuie sa se produca in locuinta", explica Dogaru. Sumele platite de asigurator reprezinta cheltuielile persoanei vatamate, necesare pentru a-si recapata sanatatea. Acestea pot insuma costurile aferente spitalizarii, valoarea medicamentelor sau a vaccinului, in cazul in care un musafir este muscat de caine. Si drumurile facute la spital pot fi acoperite, de exemplu, in baza bonurilor de taxi.

Pe de alta parte, acoperirea riscului de raspundere civila fata de terti nu presupune numai despagubirea musafirilor care au avut de suferit in timpul unei vizite, ci si despagubirea vecinilor inundati de proprietarul asigurat. O polita pentru asigurarea unui apartament in valoare de 100.000 de euro situat in Bucuresti costa intre 140 de euro si 280 de euro pe an, in functie de compania de la care este cumparata.

e de alta parte, acoperirea riscului de raspundere civila fata de terti nu presupune numai despagubirea musafirilor care au avut de suferit in timpul unei vizite, ci si despagubirea vecinilor inundati de proprietarul asigurat. O polita pentru asigurarea unui apartament in valoare de 100.000 de euro situat in Bucuresti costa intre 140 de euro si 280 de euro pe an, in functie de compania de la care este cumparata.

Citeste tot articolul Asigurari de boala pentru musafiri

Citeste mai mult...

Decalajul dintre salariatii din regiunea Bucuresti-Ilfov, cea mai bogata din Romania, si regiunea Nord-Est, cea mai saraca, se va adanci in urmatorii trei ani, diferenta dintre castigurile medii nete lunare din cele doua zone urmand sa creasca de la 56,5% in 2007 la 67,4% in 20011, arata datele CNP. Potrivit prognozei de primavara in profil teritorial, publicata vineri de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), angajatii din regiunea Bucuresti Ilfov vor castiga, in medie, in 2011, 2.206 lei, cu 56,1% mai mult decat in 2007, cand castigul salarial mediu net a fost de 1.413 lei.

Pe de alta parte, regiunea cu cel mai mic salariu mediu net va ramane cea de Nord-Est, cu 1.318 lei in 2011, cu 46% mai mult decat castiga, in medie, un angajat in 2007. De asemenea, bucurestenii si locuitorii din Ilfov vor beneficia si de cea mai rapida crestere a salariilor pana in 2011. In acest an, salariul mediu net va avansa cu 17,5% fata de 2007, pana la 1.661 lei, dar ritmul se va tempera treptat, pana la o crestere cu 8,8% a salariilor in 2011 fata de anul precedent, pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.

In regiunea de Nord Est, cresterea salariilor medii nete va fi de 12,9% in acest an fata de 2007, temperandu-se la 8,5% in 2011 fata de anul precedent, mai arata datele CNP. In acelasi timp, cea mai saraca regiune a tarii va continua sa aiba si cei mai multi someri. In Nord-Est, numarul somerilor va scadea usor de la 67.300 de persoane in 2007 la 64.000 in 2011, dar va ramane net peste numarul persoanelor somere din Bucuresti-Ilfov, care va ajunge la 18.500 in 2011, de la 20.400 anul trecut. Cu toate acestea, cea mai ridicata rata a somajului va ramane, in urmatorii ani, in regiunile de Sud si Sud-Vest, de 4,8% in ambele in 2011, de la 5,2% anul trecut.

In contrast, in regiunea Bucuresti-Ilfov, rata somajului va cobori pana la 1,4% in 2011, de la 1,8% in 2007. Raportat la nivelul national, bucurestenii si locuitorii din Ilfov vor continua sa castige cu peste o treime peste media la nivelul Romaniei, in timp ce locuitorii din Nord-Est se vor situa la 85,5% din salariul mediu net national in 2011, de la 86,7% anul trecut. In ordine crescatoare, salariile medii brute vor fi, in 2011, de 1.318 lei in Nord-Est, 1.355 lei in Nord-Vest, 1.416 in Centru, 1.424 in Vest, 1.426 lei in Sud-Est, 1.520 lei in Sud, 1.542 lei in Sud-Vest si 2.206 lei in Bucuresti-Ilfov.

Citeste tot articolul Diferenta de salarii dintre capitala si cea mai saraca zona a tarii se va adanci pana in 2011

Citeste mai mult...

Visa Europe va continua sa perceapa comisioane pentru tranzactiile internationale efectuate prin intermediul cardurilor, in ciuda deciziei rivalei MasterCard de a suspenda aceste taxe, pentru a evita o sanctiune din partea Uniunii Europene, relateaza Reuters."Anuntul de ieri nu are niciun impact asupra sistemului de taxare practicat de Visa Europe", a declarat vineri un purtator de cuvant al companiei. Unele dintre principalele companii de retail, precum Carrefour, H&M, Marks & Spencer si Ikea au considerat, dupa decizia MasterCard, ca Visa va fi supusa presiunilor de reformare a sistemului de comisionare.

Un euro din noua cheltuiti de consumatorii din Europa se face prin unul din cele 350 de milioane de carduri Visa Europe."Suntem in discutii cu Comisia Europeana, in legatura cu modul in care vom stabili pe viitor comisioanele de tranzactionare, iar acestea continua. Dorim sa ajungem la un acord cu Uniunea Europeana in viitorul apropiat", a adaugat purtatorul de cuvant. Comisia Europeana a anuntat in luna decembrie a anului trecut ca sistemul multilateral de taxare (MIF) impus de MasterCard pentru tranzactiile internationale realizate prin intermediul cardurilor MasterCard si Maestro a incalcat timp de 15 ani, regulile de competitie impuse de uniune.

Uniunea Europeana oferise MasterCard un termen de sase luni, pana pe 21 iunie, pentru a schimba structura sistemului de taxare a tranzactiilor internationale, in caz contrar compania riscand amenzi pentru fiecare zi de intarziere.

niunea Europeana oferise MasterCard un termen de sase luni, pana pe 21 iunie, pentru a schimba structura sistemului de taxare a tranzactiilor internationale, in caz contrar compania riscand amenzi pentru fiecare zi de intarziere.

Citeste tot articolul Visa mentine comisioanele pentru tranzactiile din Uniunea Europeana, in ciuda deciziei MasterCard

Citeste mai mult...